Doctoratul lui Bogdan Licu: Intre renuntarea la titlu si suspiciunile de plagiat

Curtea de Apel Bucuresti ar putea ramane astazi in pronuntare intr-un dosar fara precedent in Justitie: procurorul general interimar al Romaniei, Bogdan Licu, cere Ministerului Educatiei sa ia act ca a renuntat benevol la titlul stiintific de doctor si sa emita un ordin de revocare a acestuia.

O manevra juridica prin care inaltul magistrat incearca sa evite un eventual verdict oficial de plagiat, care ar duce automat la retragerea titlului stiintific. De altfel, in timpul procesului, Licu a incercat fara succes sa blocheze verificarile facute in cazul lucrarii sale de doctorat.

Dezbaterile finale in acest caz sunt programate sa inceapa la ora 9:00.

Bogdan Licu ocupa din 2016 functia de adjunct al procurorului general al Romaniei, iar din aprilie 2019, dupa pensionarea lui Augustin Lazar, este procurorul general interimar al Romaniei. El este unul dintre procurorii favoriti pentru ocuparea fotoliului de procuror general al Romaniei.

Indrumator: Gabriel Oprea

Magistratul a obtinut titlul de doctor in 2011 cu lucrarea "Coruptia - risc major la adresa securitatii nationale", sub coordonarea generalului Gabriel Oprea. Teza a fost sustinuta la Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul".

Jurnalista Emilia Sercan a dezvaluit in august 2015 ca Bogdan Licu ar fi plagiat aproximativ jumatate din lucrare. Din 445 de pagini, 200 din pagini ar fi fost copiate ad litteram, fara ca sursele de provenienta sa fi fost citate cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice.

Citeste: Inca un plagiat coordonat de Gabriel Oprea? Autorul, Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei

In martie 2016, magistratul a anuntat ca a renuntat la titlul de doctor. "Nu am plagiat. Nu am avut niciun avantaj profesional de pe urma obtinerii acestui titlu", declara procurorul.

Cazul lui Bogdan Licu facea parte dintr-o serie de mai multe lucrari de doctorat coordonate de generalul Gabriel Oprea care ar fi fost plagiate. In urma investigatiei de presa, mai multi profesori universitari romani din diaspora au cerut verificari, lucru pe care l-a facut Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU).

Cazul, pe scurt

Dosarul lui Bogdan Licu este pe rolul Sectiei de contencios-administrativ a Curtii de Apel Bucuresti de aproape un an, din 12 noiembrie 2018, potrivit portalului instantelor.

Magistratul este aparat in acest dosar de Ion Dragne, decanul Baroului Bucuresti.

Ziare.com a studiat acest dosar in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Procurorul general interimar al Romaniei a deschis initial acest proces impotriva Ministerului Educatiei Nationale si a ministrului. Ulterior, in proces au mai fost introduse ca parti CNATDCU si Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul".

In timpul procesului, instanta a aprobat solicitarea Emiliei Sercan, de a interveni in acest proces de partea MEN si a ministrului Educatiei. Motivele: jurnalista este profesor la Universitatea Bucuresti si a scris despre plagierea unor lucrari de doctorat, inclusiv despre acest caz.

Procesul a avut sapte termene, iar in cele mai multe cazuri acesta a fost amanat din motive procedurale sau pentru comunicarea unor documente sau a corespondentei dintre institutiile implicate in acest caz.

La un pas de pronuntare

Procesul era la un pas sa ramana in pronuntare inca de pe 26 iunie 2019, dar ministrul Educatiei din acel moment, Ecaterina Adronescu, a ridicat in fata instantei o exceptie. Este vorba de exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

Andronescu sustinea ca in astfel de cazuri nu ar trebui chemat in judecata ministrul, ci autoritatea publica, adica MEN.

"Autoritatea sau institutia publica nu se confunda cu reprezentantul acesteia, care este o persoana care reprezinta institutia," explica Andronescu.

In aceasta situatie, avocatul Ion Dragne, care-l reprezinta pe Licu, a solicitat termen pentru a analiza motivele exceptiei, care au fost depuse in scris, dar si pentru a le combate tot in scris.

Solicitarea lui Licu

Intregul dosar de instanta are doua volume, in care sunt zeci de documente oficiale. Pe de o parte, solicitarile lui Bogdan Licu, pe de alta parte, asa cum am aratat, corespondenta purtata de cele trei institutii in acest caz: MEN, CNATDCU si Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul".

Primul act este cererea de chemare in judecata, care are atasate solicitari facute de Licu la MEN de a emite ordinul de revocare prin care sa ia act de renuntarea la titlul stiintific de doctor.

"Urmeaza sa constatati ca, fiind un act unilateral de vointa, renuntarea produce efecte din momentul manifestarii de vointa (prima manifestare de vointa in acest sens mi-am manifestat-o inca din luna februarie 2016, prin cererea inregistrata la institutia dumneavoastra) ."

"Faptul ca pana la aceasta data (la mai bine de 3 ani si jumatate de la modificarea legii) nu a fost emis ordinul de ministru care reglementeaza procedura efectiva de emitere a ordinului de revocare nu-mi este imputabil."

A cerut suspendarea verificarilor

La doua saptamani dupa deschiderea procesului, Licu face o miscare surprinzatoare. Pe 27 noiembrie 2018, el cere instantei sa suspende procedurile declansate de MEN, CNATDCU si Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul" de verificare a standardelor de calitate sau etica profesionala, in ce priveste teza sa de doctorat.

"Va rog sa luati act de faptul ca declansarea, in mod nelegal, a procedurii de verificare impotriva mea de catre CNATDCU imi aduce grave prejudicii nu numai de imagine, dar si materiale.

Procuror fiind, o astfel de cercetare imi ingradeste accesul la o functie de conducere din cadrul Ministerului Public, intrucat una din conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca un candidat la o astfel de functie este aceea de a avea o conduita morala ireprosabila, or in situatia in care asupra mea ar plana suspiciuni de nerespectare a standardelor de etica profesionala, aceasta conditie nu este indeplinita," explica Bogdan Licu.

Prejudiciul material, in acest caz, era diferenta dintre indemnizatia pentru un procuror cu functie de executie si unul cu functie de conducere in cadrul Parchetului General.

Trebuie spus ca la sfarsitul lunii octombrie 2018, ministrul Justitiei, Tudorel Toader, anunta ca a declansat procedura de revocare din functie a procurorului general, Augustin Lazar. Practic se anunta deschiderea competitiei pentru sefia Parchetului General.

In aceasta situatie, Licu a cerut introducerea in proces a CNATDCU si a Academiei Nationale de Informatii "Mihai Viteazul".

Solicitarea, respinsa!

Cererea lui Bogdan Licu, de suspendare a verificarilor, a fost respinsa pe 27 decembrie.

"Respinge exceptia inadmisibilitatii cererii de suspendare, ca neintemeiata. Respinge cererea de suspendare, ca neintemeiata. Cu recurs in termen de 5 zile de la comunicare, cererea pentru exercitarea caii de atac urmand a se depune la Curtea de Apel Bucuresti- Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal," este minuta Curtii de Apel Bucuresti.

Procurorul general interimar a contestat aceasta decizie la Inalta Curte. Recursul a primit primul termen pe 24 octombrie, potrivit portalului instantei.

Documentele, trimise cu posta militara

La sfarsitul primaverii, Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul" a trimis la Curtea de Apel Bucuresti, cu posta militara, toate documentele din acest caz. O parte din aceste acte sunt nepublice.

Instanta a mai vrut sa clarifice si un alt aspect: daca Bogdan Licu, de la data formularii cererii de renuntare la titlul de doctor (3 martie 2016) si pana la momentul 2018, a intreprins si alte demersuri pe langa institutii in legatura cu solicitarea sa de a se lua act de renuntarea la titlul de doctor.

Avocatul lui Licu a aratat ca clientul sau nu detine dovezi in acest sens.

"Reclamantul sustine ca a facut numeroase demersuri verbale pentru rezolvarea cererii din 2016, insa la acest moment nu exista un inscris care sa ateste efectuarea de demersuri in forma scrisa," se arata in incheierea de sedinta din 29 mai 2019.

Vot interzis la locale pentru unii alegători cu domiciliul în străinătate. Decizia aparține Biroului Electoral Central

Alegătorii cu domiciliul în străinătate, care şi-au stabilit reşedinţa în ţară, începând cu data de 11 aprilie 2024, nu vor putea vota la alegerile pentru autorităţile administraţiei...

AUR se plânge că George Simion nu are acces la comisia de control a SRI. "PNL-PSD continuă acapararea statului român"

Deputata AUR Gianina Şerban acuză că, de patru luni, Birourile permanente reunite al Camerei şi Senatului refuză, fără nicio justificare, să numească un membru al partidului în comisia...