Dosarul Revolutiei: Inalta Curte desfiinteaza motivele pentru care Bogdan Licu a incercat sa redeschida ancheta in cazul lui Petre Roman

Modul in care procurorul general interimar al Romaniei, Bogdan Licu, a incercat sa redeschida urmarirea penala fata de fostul premier Petre Roman si fata de fostul redactor-sef al TVR Teodor Brates in Dosarul Revolutiei este criticat dur de Inalta Curte.

Magistratii motiveaza ca Licu, atunci cand a cerut redeschiderea anchetei, a ajuns sa conteste chiar "esenta acuzatiilor" din Dosarul Revolutiei, acuzatii ce pot fi cenzurate doar de judecatorul care solutioneaza acest caz.

In cazul altor alegatii facute de Licu, Inalta Curte precizeaza ca se forteaza schimbarea starii de fapt si a incadrarii juridice stabilite prin rechizitoriul verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei, in timp ce cauza se afla deja in fata unui alt judecator.

Decizia

Instanta a respins pe 28 noiembrie aceasta cerere. Atunci, judecatorul Horia Selaru a mentinut solutiile de clasare primite de Roman si Brates, care fusesera cercetati pentru infractiuni contra umanitatii.

Solutia de clasare fusese data de procurorul militar Catalin Ranco Pitu, cand a finalizat rechizitoriul prin care i-a trimis in judecata, in aprilie 2019, pe fostul presedinte Ion Iliescu, pe fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu si pe generalul (in retragere) Iosif Rus, fost sef al Aviatiei Militare, judecati pentru savarsirea infractiunilor contra umanitatii.

Demersul lui Licu

Unicul candidat pentru functia de prim-adjunct al procurorului general al Romaniei, Bogdan Licu, a contestat decizia de clasare pe 21 octombrie. Dupa cum am aratat, cererea a fost respinsa. Motivarea Inaltei Curti a fost publicata in aceasta saptamana.

Potrivit instantei, atunci cand a cerut redeschiderea anchetei in Dosarul Revolutiei, Bogdan Licu a ajuns practic sa conteste rechizitoriul din acest caz, care se afla pe masa unui judecator de Camera Preliminara. Astfel, el a ajuns sa interfereze cu o cauza aflata pe masa unui judecator.

"Formularea de catre procurorul general a unor critici cu privire la cauza aflata in fata unui alt judecator ca urmare a investirii cu rechizitoriu si critica rechizitoriului in ansamblul sau nu este posibila intr-o procedura cum este cea pendinte, intrucat sunt formulate de catre un actor judiciar care nu este parte a procedurii din camera preliminara investita cu rechizitoriul si care, fie si procurorul general, nu poate interfera decat in limitele si conditiile legii, deci nu printr-un astfel de mecanism juridic, ca cel ales in cauza pendinte.

Procurorul general nu poate folosi ierarhia institutionala a Ministerului Public, care este de natura constitutionala, pentru a interfera cu o procedura aflata in fata judecatorului investit cu un rechizitoriu intr-o cauza in care procurorul general nu are atributii procedurale proprii," explica Inalta Curte.

Critica la foc automat

Judecatorul Horia Selaru arata mai multe erori facute de Licu. Intreaga motivare are 102 pagini. Iata cateva:

- Sustinerile procurorului general potrivit carora, pornind de la o premisa gresita, procurorii nu aveau cum sa stabileasca in mod corect situatia de fapt in cauza si, pe cale de consecinta, incadrarea juridica data faptelor, respectiv ca urmarirea penala efectuata in cauza raspunde intr-o foarte mica masura cerintelor actului de infirmare, nu au o baza legala, iar suportul argumentativ este eronat, asa incat nu poate fi luat in considerare pentru analiza actului de infirmare.

- Afirmatia potrivit careia in perioada Revolutiei din Decembrie 1989 a existat o stare de razboi pe teritoriul Romaniei induce nelegal (intr-o alta procedura) confuzie juridica asupra intregii stari de fapt expusa prin rechizitoriul verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de catre procuror ierarhic superior si aflat in analiza unui alt judecator.

- In egala masura, sustinerea procurorul general potrivit careia incepand cu 17 decembrie 1989 - dupa transmiterea indicativului Radu cel Frumos - si pana la retragerea trupelor in cazarmi, toate autoritatile si institutiile cu atributii in domeniul apararii si sigurantei nationale au avut reprezentarea faptului ca Romania se afla in pragul unei iminente invazii cu trupe terestre si desant aerian si naval tinde, in mod nelegal la combaterea (intr-o alta procedura) a insasi esentei acuzatiilor formulate, acuzatii ce pot fi cenzurate numai de catre instanta investita cu rechizitoriu.

- In egala masura, afirmatiile potrivit carora intrucat din actele dosarului de urmarire penala rezulta ca, in perioada 22-30 decembrie 1989, pe teritoriul Romaniei s-au desfasurat operatii militare de anvergura, cu un consum urias de munitie - peste 12.000.000 de cartuse de diferite tipuri -, ar fi justificate numai in cadrul unui conflict armat de amploare au un caracter persuasiv de argumentare, nepermis intr-o astfel de procedura, intrucat, asa cum s-a aratat, nelegal se forteaza schimbarea starii de fapt si a incadrarii juridice stabilita prin rechizitoriul verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei, in timp ce cauza se afla deja in fata unui alt judecator.

"A ignorat starea de fapt"

Judecatorul Horia Selaru mai arata ca Licu a ignorat starea de fapt retinuta in rechizitoriu cand a ajuns sa sustina "teoria" referitoare la declansarea unui asa-zis conflict militar la granita cu Romania, al carui scop final ar fi fost revendicarea Transilvaniei.

"Sustinerea unei alte abordari a analizei materialului probator si critica acuzatiilor formulate prin rechizitoiru atribuie argumentelor procurorului general, sub acest aspect, un caracter nelegal al demersului judiciar", motiveaza Selaru.

Despre evenimentele de la TVR

Judecatorul critica si declaratiile lui Licu facute in cazul evenimentelor din TVR din decembrie 1989.

"Contrar celor descrise in rechizitoriu, procurorul general sustine, nici mai mult, nici mai putin, ca (...) ancheta nu stabileste daca exista o legatura intre evenimentele care s-au soldat cu pierderi de vieti omenesti si mesajele care au fost difuzate la Televiziune si Radio (...). Aceste afirmatii combat, nelegitim si nelegal, intregul demers legal efectuat de catre procuror prin emiterea rechizitoriului si sesizarea instantei de judecata.

Sunt nelegale deoarece submineaza, intr-o alta procedura, concluziile care stau la baza sustinerii acuzatiilor formulate la adresa inculpatilor, in conditiile in care rechizitoriul a fost verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei de procurorul ierarhic superior", motiveaza Horia Selaru.

Potrivit Inaltei Curti, modul in care, in cauza pendinte, procurorul general a inteles sa abordeze exercitarea unei prerogative legale, prin criticile formulate asupra starii de fapt si a incadrarilor juridice retinute in rechizitoriul verificat sub aspectul legalitatii si temeiniciei, intr-o cauza aflata deja in fata unui alt judecator, tinde sa submineze demersul judiciar legitim exercitat potrivit prerogativelor legale de catre procurorul din subordinea sa ierarhica si de aceea, sub acest aspect, devine nelegal si nu poate fi avut in vedere.

"Criticile formulate de catre procurorul general cu privire la incadrarea juridica avuta in vedere de catre titularul actiunii penale, in raport de care suspectii si inculpatii si-au formulat apararile, iar in cadrul procedurii de Camera preliminara pot formula cereri si exceptii ca urmare a emiterii rechizitoriului sunt nelegale.

Invocarea de procurorul general a unei analizei juridice a incadrarii juridice ce poate fi data faptelor si cuprinsa in ordonanta anterioara de infirmare ce a condus la redeschiderea urmaririi penale, care apoi s-a finalizat cu emiterea rechizitoriului, nu poate fi avuta in vedere, cu atat mai mult cu cat, inca din anul 1993, Ministerul Public, prin intermediul procurorului general, pe calea recursului extraordinar a criticat incadrarea juridica a faptelor in genocid (Prin Decizia CSJ nr. 64/26.04.1993 - Plen, dupa ce s-a luat in examinare recursul extraordinar declarat de procurorul general s-a dispus schimbarea incadrarii juridice a faptelor pentru care inculpatii au fost trimisi in judecata, din infractiunea de genocid in complicitate la infractiunea de omor deosebit de grav), chestiunea fiind transata definitiv de catre instantele de judecata, cum de altfel se explica si in cuprinsul

rechizitoriului".

Cazul lui Petre Roman

Inalta Curte arata ca solutia de redeschidere a anchetei in cazul lui Petre Roman, referitor la infractiunile contra umanitatii, este netemeinica.

"Judecatorul de camera preliminara constata ca aspectele mentionate de procurorul general in ordonanta de infirmare nu sustin lipsa de temeinicie a solutiei de clasare dispuse prin rechizitoriu pe acest palier.

Se constata ca nicio proba administrata in cursul urmaririi penale nu evoca participarea cu rol determinant in luarea deciziilor la evenimentele din acea perioada a intimatului Roman Petre. Fara a minimaliza participarea si rolul acestuia la evenimentele din cadrul Revolutiei si apartenenta sa la gruparea formata in jurul lui Ion Iliescu, instanta constata ca intimatul Petre Roman nu a fost un veritabil factor coagulant si de decizie apt a retine savarsirea infractiunilor contra umanitatii", motiveaza Inalta Curte.

Simulacrul de proces din cazul Ceausescu

Din analiza actelor dosarului, judecatorul precizeaza ca nu rezulta implicarea cu rol determinant a lui Petre Roman in decizii politico-militare apte sa conduca la tragerea raspunderii penale sub aspectul infractiunii contra umanitatii.

"De asemenea, faptul ca intimatul Petre Roman a fost de acord cu executia sotilor Ceausescu in urma unui simulacru de proces nu poate conduce la concluzia ca a fost un factor de decizie ce ar putea atrage raspunderea penala pentru infractiuni contra umanitatii.

Procesul simulat si executarea sotilor Ceausescu nu a fost initiata de intimatul Petre Roman, insa a fost acceptata in conditiile si circumstantele acelor evenimente, iar conduita acestuia a fost devoalata prin cercetarile efectuate ulterior redeschiderii urmaririi penale.

Fata de aceste considerente, judecatorul de camera preliminara conchide ca aspectele ce se doresc clarificate pe acest palier prin infirmarea solutiei de clasare nu conduc la stabilirea netemeiniciei solutiei si nu impun redeschiderea urmaririi penale."

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...