Instanta desfiinteaza cererea lui Bogdan Licu de renuntare la titlul de doctor: Nu se poate asa ceva, procedura nu exista in UE!

Un judecator de la Curtea de Apel Bucuresti a analizat legislatia mai multor state europene si a observat ca nu exista o procedura de renuntare la titlul stiintific de doctor.

In plus, exista un standard european care nu poate fi incalcat, stabilit de Procesul de la Bologna, mecanism de promovare a cooperarii interguvernamentale intre 48 de tari europene, in domeniul invatamantului superior.

Analiza a fost facuta in motivarea deciziei intr-un proces mediatizat. Pe 18 septembrie, Curtea de Apel Bucuresti a respins ca neintemeiata cererea procurorului general interimar al Romaniei, Bogdan Licu, de a lua act de faptul ca a renuntat benevol la titlul stiintific de doctor si de obligare a MEN sa-i emita un ordin de revocare a acestuia.

O manevra juridica prin care inaltul magistrat incearca sa evite un eventual verdict oficial de plagiat, care ar duce automat la retragerea titlului stiintific. De altfel, in timpul procesului, Licu a incercat fara succes sa blocheze verificarile facute in cazul lucrarii sale de doctorat.

Decizia poate fi contestata la Inalta Curte.

Face trimitere la legislatia europeana

"Instanta a recurs si la o analiza de drept comparat, fara a reusi insa sa identifice o reglementare similara celei din dreptul national in legislatiile consultate (franceza, germana, italiana, spaniola).

Acest demers trebuie inteles si in contextul mai larg european al circulatiei persoanelor prin favorizarea mobilitatii si incurajarii recunoasterii universitare a diplomelor si a perioadelor de studiu (a se vedea art. 53 si Titlul XII din Tratatulprivind functionarea Uniunii Europene)," explica judecatorul Beatrice Ramascanu.

Magistratul atrage atentia ca situatia este mai complicata de atat, deoarece diplomele emise de universitatile romanesti sunt recunoscute de toate statele europene.

"Recunoasterea reciproca a diplomelor emise in Romania in statele membre ale Uniunii Europene impune adoptarea unei legislatii coerente si corelate cu standardele europene, inclusiv in etapa studiilor universitare de doctorat.

Legislatiile nationale europene contin reglementari si proceduri de echivalare/recunoastere a titlului stiintific de doctor, dar in absenta consacrarii in acele legislatii nationale a unei institutii similare cu cea a renuntarii la titlu stiintific prevazuta de art. 168 alin 7 1 din Legea nr. 1/2011, unul din scopurile promovate si de reforma si procesul de la Bologna, anume increderea reciproca intre statele membre prin cooperare transfrontaliera si recunoastere a calificarilor obtinute in strainatate," motiveaza Curtea de Apel Bucuresti.

Intreaga procedura, sub semnul intrebarii

Judecatorul arata un alt aspect esential, acela semnalat si printr-o decizie a Curtii Constitutionale, si anume dreptul de a renunta "neconditionat" la titlul de doctor.

Acest lucru pune sub semnul intrebarii soarta eventualelor proceduri (anterioare, concurente sau subsecvente) prin care se verifica legalitatea dobandirii titlului de doctor sau a oricaror abateri de la normele de buna conduita in activitatea stiintifica, in sensul prevederilor Legii nr. 206/2004 privind buna conduita in cercetarea stiintifica, dezvoltarea tehnologica si inovare.

Bogdan Licu a obtinut titlul de doctor in 2011 cu lucrarea "Coruptia - risc major la adresa securitatii nationale", sub coordonarea generalului Gabriel Oprea. Teza a fost sustinuta la Academia Nationala de Informatii "Mihai Viteazul".

Jurnalista Emilia Sercan a dezvaluit in august 2015 ca Bogdan Licu ar fi plagiat aproximativ jumatate din lucrare. Din 445 de pagini, 200 din pagini ar fi fost copiate ad litteram, fara ca sursele de provenienta sa fi fost citate cu respectarea normelor nationale si internationale de citare in operele stiintifice.

Citeste: Inca un plagiat coordonat de Gabriel Oprea? Autorul, Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al Romaniei

Cea mai dura critica

Cea ma dura parte a motivarii vizeaza tocmai intentia lui Licu de a renunta la titlul de doctor, in contextul in care Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU) face verificari cu privire la un posibil plagiat.

In cazul unei verdict de plagiat, apar noi probleme care trebuie rezolvate, de la principiile legalitatii, la drepturile de proprietate intelectuala a autorului initial. O alta problema: consecintele negative produse in perceptia societatii privind titlurile universitare, si increderea oamenilor in educatie.

"Pe de alta parte, revocarea unei proceduri legale pendinte de verificare a standardelor de calitate sau etica profesionala in privinta elaborarii tezei de doctorat a reclamantului doar ca urmare a exercitarii unui drept pe care reclamantul il percepe ca fiind de natura pur personala si neconditionata (contrar celor statuate anterior de catre prezenta instanta) ar fi de natura a aduce o atingere nejustificata si disproportionataunui intreg ansamblu de interese de ordin public:

- principiul legalitatii, a securitatii raporturilor juridice,

- sanctionarea incalcarilor eventuale aduse dreptului de proprietate intelectuala apartinand autorului initial,

- imperativul functionarii efective a mecanisme lor credibile de sanctionare si combatere a - incalcarii standardelor de etica profesionala cu rol atat sanctionator, cat si preventiv,

- obligatia pozitiva a statului de a asigura prin toate mecanismele publice realizarea intocmai a scopului si functiile unui program de studii universitare de doctorat, dar si

- combaterea consecinte lor negative deja produse pe planul perceptiei societatii privind titlurile si diplomele acordate de stat, si a valorii lucrarilor de doctorat, precum si pe planul increderii societatii in educatie, in sens larg."

Apel la decizia CEDO

Curtea de Apel Bucuresti precizeaza ca faptul ca aceste interese anterior se circumscriu sferei intereselor legitime publice potrivit definitiei din art. 2 lit. r) din Legea nr. 554/2004 contenciosului administrativ (interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea co mpetentei autoritatilor publice - n.red.) este sustinut si de jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului care a statuat intr-o decizie ca astfel de subiecte privind respectarea standardelor legale de catre autoritatile nationale in desfasurarea procedurilor publice, acuzatiile de coruptie, nelegalitate, lipsa de moralitate in mediul universitar reprezinta subiecte de interes general pentru societate.

Instanta face trimitere la dosarul Aurelian Oprea impotriva Romaniei din ianuarie 2016, care priveste un conferentiar universitar care a dezvaluit date despre coruptia academica.

Dilema în care se găsește USR: Elena Lasconi sau Nicușor Dan? Niciunul dintre ei nu poate ajunge în turul doi, atâta timp cât celălalt candidează

Nici nu a început campania electorală, iar în USR au apărut deja primele semne de întrebare cu privire la candidaturile pentru alegerile prezidențiale. Se pune problema dacă este eficient...

Comportamentul premierului Ciolacu pe TikTok, „studiu de caz” pentru un psiholog și un specialist în comunicare: „E rețeaua socială cea mai potrivită pentru ADN-ul nostru cultural”

După ce Călin Georgescu a reușit să câștige primul tur al alegerilor prezidențiale în baza expunerii în social media, mai ales pe TikTok, din ce în ce mai mulți politicieni din țara...