Bogdan Olteanu, pe cale să scape de condamnare: Tribunalul respinge sesizarea DNA către Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Tribunalul București a respins cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) formulată de procurorii DNA în dosarul de revizuire a condamnării lui Bogdan Olteanu, astfel că procesul conttinuă pe data de 28 noiembrie, înainte ca fostul viceguvernator BNR să plece în vacanță în Sultanatul Oman.

Condamnat la 5 ani pentru trafic de influență după ce a primit 1 milion de euro de la Sorin Ovidiu Vîntu și eliberat după 2 ani ca urmare a deciziei CCR pe tema prescripţiei, Bogdan Olteanu are toate șansele să se judece pe data de 28 noiembrie și să scape de executarea restului de pedeapsă.

Reamintim că, pe data de 16 noiembrie, Bogdan Olteanu a reușit să îi convingă pe judecători să-l lase să plece din țară în Sultanatul Oman, în perioada 12-19 decembrie, acolo unde fiica lui își serbează majoratul. Avocatul fostului viceguvernator al BNR a arătat că clientul lui a plătit benevol prejudiciul, iar Bogdan Olteanu le-a spus magistraților că abia așteaptă să se întoarcă în societate.

Procurorii DNA au depus o cerere de sesizarea a CJUE în dosarul lui Bogdan Olteanu, după ce Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Înalta Curte a dat dreptate CCR și a statuat că România nu a avut legislație cu privire la întreruperea termenelor de prescripție în perioada 2018-2022.

Judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul București a respins cererea procurorilor ca inadmisibilă. Magistratul este cunoscut publicului după ce a judecat pe fond Dosarul Colectiv și a pronunțat pedepse grele pentru Piedone, foștii patroni și ceilalți inculpați.

„Respinge cererea DNA de sesizare a Curtii Europene de Justitie, ca inadmisibilă. Fixează termen la 28.11.2022, ora 11.00 și dispune citarea petentului-revizuent cu înștiințarea apărătorului ales. Definitivă. Pronunțată în ședință publică azi, 17.11.2022”, se arată în minuta deciziei Tribunalului București.

Cum încearcă DNA să oprească „marea prescripție”

În mai multe dosare aflate pe rolul instanțelor, în pericol de a se închide, procurorii DNA cer sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu o serie de întrebări legate de modul de aplicare a celor două decizii CCR privind prescripția. Primul demers de acest fel a fost făcut de DNA în dosarul lui Bogdan Olteanu.

Surse judiciare ale Ziare.com arată că procurorii DNA îi întreabă pe judecătorii CJUE ce anume are întâietate: deciziile CCR pe tema prescripţiei sau interesele financiare ale Uniunii Europene?

Întrebările sunt puse în contextul în care 557 de cauze penale, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, vor fi închise ca urmare a deciziilor privind prescripţia.

De aceea, procurorii DNA vor să afle cum se „împacă” deciziile CCR pe tema prescripţiei cu prevederile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE).

Iată lista întrebărilor pe care DNA le va trimite pe masa CJUE. Ca procedură, în fiecare dosar de corupție și/sau fraude cu fonduri europene, fiecare procuror va aprecia dacă va ridica în instanță problema sesizării judecătorilor europeni.

Patru întrebări-cheie pentru Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Dacă instanța admite cererea, atunci sesizarea va fi trimisă pe masa CJUE cu următoarele întrebări.

Întrebare preliminară 1:

Art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 și art. 49 alin.(1) teza a III-a CFR (principiul retroactivității legii penale mai favorabile) trebuie interpretate în sensul că nu se opun lăsării neaplicate a unei reguli naționale (decizie C.C.R.) cu caracter retroactiv privind inexistența cazurilor de întrerupere a cursului prescripției, dacă aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de corupție?

În același domeniu și în aceleași condiții ar trebui lămurit dacă aplicarea regulii prevăzute de art. 49 alin. (1) teza ultimă din CFR poate să rezulte din decizia unei jurisdicții constituționale și nu din voința legiuitorului.

Întrebare preliminară 2:

Art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 și art. 49 alin.(1) teza a III-a CFR (principiul retroactivității legii penale mai favorabile) trebuie interpretate în sensul că nu se opun lăsării neaplicate a unei reguli retroactive privind inexistența cazurilor de întrerupere a cursului de prescripție, dacă această regulă rezultă din jurisprudența Curții Constituționale și nu din voința legiuitorului și dacă aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de corupție?

În același domeniu și în aceleași condiții ar trebui de asemenea lămurit dacă aplicarea regulii prevăzute de art. 49 alin. (1) teza ultimă din CFR poate rezulta din interpretarea conținutului unei norme de către jurisdicția constituțională contrar interpretării date până în acel moment de către instanța supremă, interpretare care era la rândul ei conformă cu jurisprudența anterioară a jurisdicției constituționale.

Întrebare preliminară 3:

Art. 325 TFUE, Decizia 2006/928 și art. 49 alin.(1) teza a III-a CFR (principiul retroactivității legii penale mai favorabile) trebuie interpretate în sensul că nu se opun lăsării neaplicate a unei reguli retroactive privind inexistența cazurilor de întrerupere a cursului de prescripție dacă această regulă rezultă din jurisprudența Curții Constituționale contrară jurisprudenței constante a instanței supreme (care interpreta legea în sensul existenței cazurilor de întrerupere și în conformitate cu o jurisprudență anterioară a Curții Constituționale) dacă aplicarea acestei reguli este de natură să conducă la un risc sistemic de impunitate în cazuri de fraudă împotriva intereselor financiare ale Uniunii și de corupție?

Întrebare preliminară 4:

Art. 325 TFUE şi Decizia nr. 2006/928 trebuie interpretate că se opun unei practici naționale rezultate din jurisprudența C.C.R. potrivit căreia curgerea termenelor generale de prescripție nu poate fi întreruptă (cu consecinţa creării unui risc sistemic de impunitate a faptelor ce constituie infracţiuni grave de fraudă care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii sau de corupție), în condiţiile în care împlinirea termenului general de prescripție este ea însăşi rezultatul nerespectării art. 325 TFUE şi a Deciziei 2006/928 astfel cum au fost interpretate prin decizia Marii Camere din 21 decembrie 2021 (C 357/2019, Euro Box Promotion)?

Bogdan Olteanu, liberalul plătit „regește” de Sorin Ovidiu Vîntu

Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat pentru că a primit 1 milion de euro de la SOV pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.

Amintim că scopul întregii „afaceri” era, pentru SOV, să își îndeplinească visul de a crea „benzinării plutitoare” pe Dunăre, un fel de barje din care ambarcațiunile ar fi putut alimenta din mers.

Urmare a deciziei CCR din data de 26 mai privind întreruperea prescripției, Bogdan Olteanu a cerut revizuirea.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR.

Astfel – arată avocatul fostului viceguvernator BNR – condamnarea definitivă a lui Bogdan Olteanu a survenit în baza unei norme constatată ulterior ca fiind neconstituțională, de care instanța de apel, la momentul pronunțării, nu a avut cunoștință.

Bărbat prins când primea mită 20.000 de euro de la ruda unei persoane trimise în judecată. Ce a promis în schimbul banilor

Un bărbat a fost reţinut pentru trafic de influenţă după ce a fost prins când primea 20.000 de euro de la o rudă a unei persoane trimise în judecată, în schimbul promisiunii că poate...

Plângeri la DNA și ANI împotriva lui Cristian Popescu Piedone. USR îl acuză că și-a angajat ”rudele și pilele” la primărie

USR va depune plângeri la Agenţia Naţională de Integritate şi Direcţia Naţională Anticorupţie împotriva lui Cristian Popescu Piedone şi a caracatiţei cu rude şi pile pe care a...