De ce a refuzat Tribunalul București să-i consulte pe judecătorii europeni în dosarul lui Bogdan Olteanu: „Instanța națională stabilește!” MOTIVARE

Bogdan Olteanu a scăpat de condamnarea de 5 ani pentru milionul de euro primit de la Sorin Ovidiu Vîntu, deoarece judecătorul a considerat că nu se impune sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu întrebările DNA în problema prescripţiei. Tribunalul București a considerat că opinia magistraților europeni „nu este utilă și pertinentă” în soluționarea cauzei – fapt care ar putea deveni un argument și în celălalte dosare în care procurorii încearcă să oprească „marea prescripție”.

Liberalul Bogdan Olteanu a scăpat de condamnarea definitivă de 5 ani cu executare pentru trafic de influență, după ce Tribunalul București i-a admis fostului președinte al Camerei Deputaților cererea de revizuire formulată în baza deciziei CCR pe tema prescripţiei. La pronunțarea deciziei pe fond, Bogdan Olteanu se afla în vacanță în Sultanatul Oman, unde a sărbătorit majoratul fiicei sale.

Revizuirea lui Bogdan Olteanu – condamnat definitiv, apoi eliberat în urma deciziei CCR pe tema prescripţiei – este doar una dintre cauzele în care inculpaţii VIP scapă „basma curată”.

Procurorii DNA voiau să îi întrebe pe judecătorii CJUE ce anume are întâietate: deciziile CCR pe tema prescripţiei sau interesele financiare ale Uniunii Europene?

Întrebările erau puse în contextul în care 557 de cauze penale, în care prejudiciul estimat se ridică la 1,2 miliarde euro, iar valoarea totală a mitei şi a traficului de influenţă se ridică la 150 milioane euro, vor fi închise ca urmare a deciziilor privind prescripţia.

De aceea, procurorii DNA voiau să afle cum se „împacă” deciziile CCR pe tema prescripţiei cu prevederile din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (denumit în continuare TFUE).

În motivarea deciziei din data de 17 noiembrie 2022, judecătorul Mihai Bălănescu de la Tribunalul București – cunoscut publicului după ce a pronunțat pedepse grele în Dosarul Colectiv – a considerat, în dosarul revizuirii lui Bogdan Olteanu, că nu se impune sesizarea CJUE.

Motivare: „Procurorii urmăresc soluționarea cauzei la CJUE”

Iată argumentele magistratului, expuse în documentul consultat de Ziare.com:

• „În ceea ce privește obiectul cererii, aceasta trebuie să se refere la interpretarea sau la validitatea unor norme și acte ale dreptului Uniunii Europene, în măsura în care aceste norme sunt aplicabile cauzei principale.
• Întrebarea ce se poate adresa de instanța națională vizează exclusiv probleme de interpretare, validitate sau aplicare a dreptului comunitar, iar nu aspecte legate de dreptul național sau elemente particulare ale speței deduse judecății.
• Prin urmare, cererea formulată de o parte/participant, prin care se tinde în realitate să se obțină din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene o „decizie de îndrumare” în soluționarea în concret a cauzei de către instanța națională, este inadmisibilă, în această situație nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
• În cauza de față, instanța constată că opinia preliminară solicitată nu este utilă și pertinentă.
• Prin maniera de formulare a cererii, parchetul tinde în realitate să obțină o „decizie de îndrumare” în soluționarea în concret a cauzei de către instanța națională, din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, ceea ce este inadmisibil, întrucât excede competența sa.
• Astfel cum s-a precizat anterior, cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene se face numai în situația în care, în cursul unui litigiu aflat pe rol, se pune problema interpretării sau validității unei norme comunitare. Prin urmare, instanța națională este cea care stabilește relevanța dreptului comunitar pentru soluționarea litigiului aflat pe rol și dacă cererea de adresare a unei întrebări preliminare este sau nu necesară.
• În materie, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a recunoscut instanțelor naționale o marja largă de apreciere a relevanței unei hotărâri preliminare, iar instanței naționale îi revine obligația de a înainta o cerere preliminară doar atunci când consideră că există dubii în legătură cu aplicarea sau interpretarea unei norme comunitare.
• Analizând actele și lucrările dosarului din această perspectivă, instanța reține faptul că cererea formulată de parchet nu este o veritabilă cerere de sesizare a CJUE, urmărind soluționarea pe fond a cauzei (dezlegarea fondului cauzei), în cauză nefiind îndeplinite condițiile prevăzute de art.267 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene”, arată judecătorul Mihai Bălănescu în documentul citat.

Bogdan Olteanu, liberalul plătit „regește” de Sorin Ovidiu Vîntu

Bogdan Olteanu stătea la pușcărie din 29 octombrie 2020, după ce a fost condamnat pentru că a primit 1 milion de euro de la SOV pentru a-l „unge” ca guvernator al Deltei Dunării pe Liviu Mihaiu.

Amintim că scopul întregii „afaceri” era, pentru SOV, să își îndeplinească visul de a crea „benzinării plutitoare” pe Dunăre, un fel de barje din care ambarcațiunile ar fi putut alimenta din mers.

Urmare a deciziei CCR din data de 26 mai privind întreruperea prescripției, Bogdan Olteanu a cerut revizuirea.

România nu a avut legislație care să întrerupă cursul prescripției între data de 26 aprilie 2018 când CCR a pronunțat prima decizie de neconstituționalitate a prevederilor art 155 și 26 mai 2022, când a constatat că Legiuitorul nu a făcut nimic pentru a pune în acord normele de drept cu decizia instanței de control constituțional, se arată în motivarea deciziei CCR.

Astfel – arată avocatul fostului viceguvernator BNR – condamnarea definitivă a lui Bogdan Olteanu a survenit în baza unei norme constatată ulterior ca fiind neconstituțională, de care instanța de apel, la momentul pronunțării, nu a avut cunoștință.

Cum l-a „înfundat” SOV pe Bogdan Olteanu

Sorin Ovidiu Vîntu a dezvăluit din închisoare motivul pentru care, în 2008, a dat dispoziție prin intermediar ca 2 milioane de dolari să ajungă la Bogdan Olteanu pentru numirea lui Liviu Mihaiu în funcția de guvernator al Deltei Dunării.

În esență, Sorin Ovidiu Vîntu a recunoscut că din dispoziția lui 2.000.000 de euro au plecat către Bogdan Olteanu și PNL în 2008, și că intermediarul care a dat banii era, la acea vreme, „trimisul” lui în „mai multe cabinete”, omul de afaceri pronunțând numele lui Traian Băsescu.

„În 1997 m-am îndrăgostit definitiv de Deltă, de la prima vedere, însă am fost oripilat de munții de gunoaie care pluteau pe apele Dunării – PET-uri, cutii de bere – care erau aruncate de la Hotelul Lebăda. Am cumpărat firma care deținea toate hotelurile din Deltă și într-o săptămână le-am închis pe toate”, și-a început relatarea Sorin Ovidiu Vîntu.

Omul de afaceri a susținut că este „total falsă” afirmația procurorilor potrivit căreia el ar fi avut interese de afaceri în zonă. Sorin Ovidiu Vîntu a susținut că demersurile lui au fost unele „de protejare și apărare a acelei zone”.

„M-am decis să finanțez un partid politic care, din toate sondajele, urma să vină la putere, pentru a obține sprijin în această luptă. Numirea guvernatorului Deltei era un prim pas în acest sens. Afirmația procurorului din cadrul discuției cu mine (n.r. – de la urmărirea penală) conform căreia mi-am pus guvernator în Deltă ca să semneze tot felul de autorizații pentru dezvoltarea afacerilor mele în Deltă este în mod grosolan falsă! (...) Presupunând, totuși, că aș fi avut nevoie de o autorizație emisă de guvernatorul Deltei era mult mai simplu să o cumpăr cu 10.000-15.000 de dolari, decât să finanțez cu milioane o campanie electorală”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.

Omul de afaceri a susținut că Bogdan Olteanu acceptase în 2008 să îl sprijine în demersurile sale ecologice, dar neputând să o facă de unul singur trebuia să se asigure că are sprijinul întregului partid. Acesta este motivul pentru care spune Sorin Ovidiu Vîntu că ar fi plătit 2 milioane de dolari către Bogdan Olteanu, despre care a susținut că, în ceea ce îl privește, „era interfața PNL”.

Banii, susține Vîntu, ar fi fost plătiți printr-un intermediar, Ion Eftime, care îi avea de la „trezorierul” omului de afaceri, pe nume Ovidiu Țurcanu.

„Țurcanu i-a dat banii lui Eftime și el s-a ocupat mai departe”, a spus Vîntu, susținând că nu știe din conturile cărei firme proveneau banii.

Procurorul de ședință al DNA l-a întrebat pe Sorin Ovidiu Vîntu dacă își menține declarația din 2016, atunci când a susținut că suma a fost remisă lui Bogdan Olteanu.

„Întrebările organului de urmărire penală au fost tendențioase și au denaturat adevărul. Banii nu erau pentru numirea lui Liviu Mihaiu, banii erau pentru sprijinul politic al PNL în lupta pe care eu o duceam împotriva braconierilor, luptă în care Liviu Mihaiu era un prim pas”, a precizat Vîntu.

„Dacă a fost informat de Eftime că a fost remisă suma către Olteanu Bogdan”, a întrebat prin intermediul instanței avocata fostului viceguvernator BNR.

„El (n.r. – Ion Eftime) mi-a spus că și-a făcut treaba. Nu discutam detalii de-astea”, a răspuns Vîntu.

Cine era „trimisul” lui Vîntu la Geoană, Băsescu și Blaga

„În ce măsură Ion Eftime întreținea relații de aceeași natură (n.r. - adică de intermediar al lui Vîntu) cu alte persoane? Băsescu, Blaga, Geoană?”, a întrebat Flavia Teodosiu, avocata lui Bogdan Olteanu.

„Și dacă discuta cu alții, ce? Da, domnul Eftime era trimisul meu în diverse cabinete, de la Băsescu la... mai știu eu cine dracu’!”, a declarat Sorin Ovidiu Vîntu.

„Ați spus că domnul Eftime e un mare mincinos. Mențineți?”, l-a întrebat avocata pe Vîntu, moment în care omul de afaceri a spus că după ce „necazurile” lui au început, cel în cauză „a mințit în foarte multe ocazii”.

„Deci e posibil ca Eftime să vă fi mințit și în privința banilor dați lui Bogdan Olteanu”, i-a întors replica avocata.

„Evident că da!”, a fost răspunsul lui Vîntu.

Acuzațiile procurorilor DNA pentru fostul șef al Camerei Deputaților

În 2016, Bogdan Olteanu, fost viceguvernator al BNR, a fost trimis în judecată de DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi primit un milion de euro de la omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu pentru intervenţii la membri ai Guvernului în favoarea numirii lui Liviu Mihaiu guvernator al Deltei Dunării.

„Olteanu Bogdan, în calitate de preşedinte al Camerei Deputaţilor, a solicitat şi primit de la un om de afaceri suma de 1.000.000 de euro şi sprijin electoral, constând în servicii de marketing şi consultanţă, în schimbul efectuării de demersuri pe lângă primul ministru de la acea dată, astfel încât o anumită persoană să fie numită pe postul de guvernator al Deltei Dunării. Banii au fost remişi de către omul de afaceri, printr-un intermediar, la sediul unui partid politic”, transmite DNA.

La data de 18 septembrie 2008, Liviu Mihai a fost numit în funcţia de guvernator al Deltei Dunării.

„În perioada august – noiembrie 2008, s-au prestat efectiv şi serviciile electorale promise (analize politice, sondaje, analize media, rapoarte de analiză, profilul candidatului, monitorizări media, documentare statistice referitoare la profilul alegătorilor din colegiul în care candida inculpatul, simulări referitoare la rezultatul votului şi la alocarea mandatelor de parlamentar)”, explică DNA.