Iată cele mai frecvente afecțiuni ale sistemului digestiv

Tulburările digestive afectează milioane de oameni, în fiecare an. Aceștia pot avea probleme cu stomacul din mai multe cauze, iar ele pot varia de la obiceiuri alimentare proaste până la afecțiuni mai complicate de tract gastrointestinal (boala de reflux gastroesofagian, cancerul, sindromul de colon iritabil etc).

Cele mai frecvente simptome ale tulburărilor digestive includ: sângerare, balonare, constipație, diaree, arsuri la stomac, durere, greață și vărsături. Diagnosticarea cu acuratețe a tulburărilor digestive presupune colectarea unui istoric medical amănunțit și efectuarea unui examen fizic. Unii pacienți cu tulburări digestive pot avea nevoie de evaluări diagnostice mai extinse, inclusiv proceduri endoscopice, teste de laborator și imagistică.

În acest articol, vei găsi informații precum: din ce este format sistemul digestiv, care este rolul acestuia, cum funcționează el și, bineînțeles, care sunt problemele ce pot să apară și cauzele acestora.

De asemenea, tratamentul acestor probleme digestive va fi explicat în detaliu și, în final, îți voi enumera câteva sfaturi, ca să eviți aceste simptome digestive care, de cele mai multe ori, sunt supărătoare.

Din ce este alcătuit sistemul digestiv

Sistemul digestiv este alcătuit din tractul gastro-intestinal, ficatul, pancreasul și vezica biliară. Tractul gastro-intestinal reprezintă o serie de organe goale unite într-un tub lung, răsucit, de la gură, până la anus. Organele goale care alcătuiesc tractul gastro-intestinal sunt: gura, esofagul, stomacul, intestinul subțire, intestinul gros și anusul. Ficatul, pancreasul și vezica biliară sunt organele solide ale sistemului digestiv.

Intestinul subțire are trei părți. Prima parte se numește duoden, jejunul este la mijloc, iar ileonul este la capăt. Intestinul gros include apendicele, cecumul, colonul și rectul. Apendicele este o pungă în formă de deget atașată de cecum. Cecumul este prima parte a intestinului gros. Colonul este următorul, iar rectul este capătul intestinului gros.

Ce rol are sistemul digestiv

Funcția principală a sistemului digestiv este de a digera alimentele care sunt transportate de la gură la anus.

Digestia este important, deoarece corpul are nevoie de nutrienți din alimente și băuturi pentru a funcționa corect și a rămâne sănătos. Proteinele, grăsimile, carbohidrații, vitaminele, mineralele și apa sunt nutrienți. Sistemul tău digestiv descompune nutrienții în părți suficient de mici pentru ca organismul să le poată absorbi și să le folosească pentru energie, creștere și repararea celulelor. Proteinele se descompun în aminoacizi, grăsimile se descompun în acizi grași și glycerol, iar carbohidrații se descompun în zaharuri simple.

Cum funcționează sistemul digestiv

Sistemul digestiv trebuie să descompună fizic și chimic alimentele ingerate, pentru a-și elibera componentele, care vor fi metabolizate în continuare pentru a fi folosite de organism. Odată ce înghițim, digestia devine involuntară. Alimentele trec prin gât la esofag, primul dintr-o succesiune de organe goale care își transportă conținutul prin contracții musculare cunoscute sub numele de peristaltism.

Esofagul se varsă în stomac, o cameră mare, musculară, care amestecă alimentele cu sucuri digestive, inclusiv enzima pepsină, care vizează proteinele și lipaza, care acționează asupra grăsimilor. Acidul clorhidric ajută, de asemenea, la dizolvarea conținutului stomacului, în timp ce ucide bacteriile potențial dăunătoare. Pasta semifluidă rezultată - chimul - este sigilată în stomac de doi mușchi ai sfincterului asemănător unui inel timp de câteva ore și apoi eliberată în explozii scurte în duoden.

Prima dintre cele trei secțiuni ale intestinului subțire, duodenul, produce cantități mari de mucus pentru a proteja mucoasa intestinală de acidul din chim.

Măsurând aproximativ 6 metri lungime, intestinul subțire este locul în care are loc digestia și absorbția majoră a nutrienților. Acești nutrienți sunt preluați în fluxul sanguin, prin intermediul a milioane de proiecții minuscule, asemănătoare degetelor, numite vilozități și transportați la ficat.

Ceea ce rămâne în tractul digestiv trece în intestinul gros, unde este mâncat de miliarde de bacterii inofensive și amestecat cu celulele moarte pentru a forma fecale solide. Apa este reabsorbită în organism, în timp ce fecalele sunt mutate în rect pentru a aștepta expulzarea.

Probleme ale sistemului digestiv

Indigestia

Termenul de indigestie este adesea folosit de pacienți pentru a descrie sentimentului de gazozitate abdominală, plenitudine, arsuri la stomac, sațietate precoce, pierdere a apetitului și plenitudinea postprandială (balonare).

Indigestia poate fi cauzată de boală, dar apare, în primul rând, din cauza stresului, a obiceiurilor alimentare necorespunzătoare, a fumatului excesiv, a consumului mare de cafea sau alcool ori a hipersensibilității la anumite alimente. Indigestia poate fi atenuată prin evitarea alimentelor sau băuturilor care par să o provoace, dar și prin oprirea fumatului.

Simptomele indigestiei includ:

• Durere sau disconfort în piept și abdomenul superior sau regiunea stomacului
• Arsuri la stomac sau disconfort în spatele sternului
• Senzație de plenitudine și balonare
• Greață și vărsături
• Gust acid în gură

Aceste simptome pot varia ca severitate și durată, în funcție de ceea ce le provoacă. Majoritatea cazurilor de simptome ușoare pot fi gestionate acasă, iar consultul medical nu este necesar. Cu toate acestea, dacă simptomele sunt severe, încep doar după activitatea fizică sau nu se îmbunătățesc după luarea măsurilor de autoajutorare, atunci trebuie solicitată asistență medicală.

Balonarea

Senzația de balonare (distensie abdominală sau meteorism) este o condiție în care abdomenul superior se simte plin și întărit și arată umflat (destins). Apare când există gaze în exces în stomac sau intestin. Totuși, unii pacienți pot avea o percepție crescută și pot resimți această senzație când au o cantitate normală de gaze în stomac.

Există mai multe cauze care pot duce la apariția balonării. Cele mai frecvente sunt reprezentate de:

• Sindromul de intestin iritabil și dispepsia funcţională
• Malabsorbția carbohidraților
• Sindromul de suprapopulare bacteriană a intestinului subțire
• Hipersensibilitatea viscerală
• Constipația - ocazională, datorată dietei, factorilor de mediu sau cronică din cauza unei afecțiuni subiacente.
• Obstrucții intestinale
• Tulburările de motilitate - au ca rezultat încetinirea tranzitului intestinal și constipație
• Sindrom premenstrual
• Balonarea în sarcină

Flatulența (gazele intestinale)

Flatulența reprezintă un simptom manifestat prin eliminarea rectală de gaze intestinale rezultate în urma proceselor digestive de fermentare a bolului alimentar. Gazele eliminate în timpul episoadelor de flatulență sunt reprezentate de către dioxid de carbon, oxigen, hidrogen, nitrogen și, uneori, metan.

Cauzele flatulenței:

• Alimente greu de digerat, cum ar fi fibrele. Uneori, adăugarea mai multor fibre în dieta ta poate provoca gaze temporare. Corpul dumneavoastră se poate adapta și nu mai produce gaze, în timp.
• Alimente pe care corpul tău nu le poate tolera. De exemplu, unii oameni au intoleranță la lactoză și nu pot mânca sau bea produse lactate.
• Utilizarea antibioticelor
• Sindromul colonului iritabil
• Incapacitatea de a absorbi nutrienții în mod corespunzător (malabsorbție)
• Incapacitatea de a digera nutrienții în mod corespunzător (maldigestie)
• Înghițirea aerului în timp ce mănânci
• Consumul de băuturi carbogazoase
• Vorbitul în timp ce mănânci și mâncatul prea repede

Prezența flatulenței este un indicator important al functionalității intestinale, însă atunci când este excesivă poate ridica suspiciunea unei afecțiuni intestinale de tip inflamator sau al altor patologii care necesită investigație de specialitate.

Arsurile stomacale (pirozis)

Arsurile la stomac sunt o durere arzătoare în piept, chiar în spatele sternului. Durerea este adesea mai accentuată după masă, seara sau când vă culcați sau vă aplecați.

Arsurile stomacale ocazionale sunt frecvente și nu sunt motive de îngrijorare. Majoritatea oamenilor pot gestiona singuri disconfortul arsurilor la stomac, cu modificări ale stilului de viață și medicamente fără prescripție medicală.

Arsurile stomacale care sunt mai frecvente sau interferează cu rutina zilnică pot fi un simptom al unei afecțiuni mai grave care necesită îngrijiri medicale.

Simptomele arsurilor stomacale includ o durere arzătoare în piept, care apare de obicei după masă și poate apărea noaptea, și prezența unui gust amar sau acid în gură.

Durerile abdominale, crampe

Durerea abdominală este reprezentată de prezența disconfortului oriunde în regiunea abdominală - între coaste și pelvis. Adesea ne gândim la durerea abdominală ca fiind „durere de stomac” sau „durere de burtă”, dar durerea din abdomen ar putea veni și din alte organe.

Așadar, ce cauzează durerea abdominală? Aproape toată lumea are dureri de burtă, la un moment dat. De cele mai multe ori, o problemă medicală gravă nu este cauza, și, oricât de gravă este durerea ta, nu reflectă întotdeauna gravitatea problemei care o provoacă. Este posibil să simțiți dureri foarte puternice dacă aveți gaze sau crampe stomacale din cauza gastroenteritei virale, mai bine cunoscută ca virus stomacal. Și unele afecțiuni care pun viața în pericol, cum ar fi cancerul de colon sau un caz foarte precoce de apendicită, pot provoca doar durere ușoară sau deloc. Lucrul important de știut despre durerile abdominale este atunci când aveți nevoie de îngrijire medicală imediată. Cauzele mai puțin grave ale durerii abdominale includ constipația, sindromul colonului iritabil, alergiile alimentare, intoleranța la lactoză, intoxicațiile alimentare și un virus stomacal.

Constipația

A avea mai puțin de trei mișcări intestinale pe săptămână este, din punct de vedere tehnic, definiția constipației. Cu toate acestea, cât de des „mergi” variază mult de la o persoană la alta. Unii oameni au mișcări intestinale de mai multe ori pe zi, în timp ce alții le fac doar o dată sau două ori pe săptămână. Indiferent de tiparul tău de mișcare a intestinului, este unic și normal pentru tine – atât timp cât nu te îndepărtezi prea mult de tiparul tău.

Alte caracteristici cheie care definesc, de obicei, constipația includ:

• Scaune uscate și dure
• Mișcarea intestinală este dureroasă și scaunele sunt greu de eliminat
• Există senzația că nu ți-ai golit complet intestinele

Printre cele mai comune cauze ale constipației, putem să menționăm următoarele:

• Consumul de alimente sărace în fibre.
• Consum insuficient de lichide (apă) care duce la deshidratare.
• Schimbări în rutina ta obișnuită, cum ar fi călătoriile sau mâncarea sau mergi la culcare la ore diferite.
• Stres și lipsa exercițiului fizic

Sindromul de colon iritabil

Sindromul colonului iritabil este o afecțiune comună, de durată, a sistemului digestiv.

Cele mai frecvente simptome ale SCI sunt:

• dureri abdominale (de stomac) și crampe, care pot fi ameliorate prin mișcări intestinale
• o schimbare a obiceiurilor intestinale – cum ar fi diareea, constipația sau, uneori, ambele
• balonare și umflare a stomacului
• flatulență

Consultați-vă medicul dacă aveți o schimbare persistentă a obiceiurilor intestinale sau alte simptome ale SCI. Ele pot indica o afecțiune mai gravă, cum ar fi cancerul de colon, de aceea, ele trebuie verificate.

Care sunt cauzele frecvente ale problemelor digestive

Obiceiuri alimentare nesănătoase

Alegerile pe care le faci în fiecare zi afectează sănătatea ta digestivă. Chiar și deciziile aparent nesemnificative, cum ar fi ce gustare să mănânci, pot afecta funcția corpului tău - și felul în care te simți.

O dietă lipsită de alimente nutritive și fibre poate crește, de asemenea, riscul de tulburări digestive. Nu este un secret pentru nimeni că alimentele bogate în zahăr, grăsimi și grăsimi saturate sunt ușor accesibile - dar alegerea alimentelor sănătoase, bogate în fibre poate încuraja mișcările intestinale regulate și poate ajuta la evitarea constipației și a altor simptome neplăcute.

Stil de viață dezordonat

Ce înseamnă un stil de viață dezordonat? Lipsa somnului în cantitate suficientă, prezența constantă a stresului cotidian, lipsa organizării activităților zilnice, lipsa exercițiilor fizice.

Cantitatea de somn pe care o avem ne poate afecta obiceiurile intestinale. La fel ca restul corpului nostru, sistemul nostru digestiv are nevoie de timp pentru a se odihni. A merge la culcare și a te trezi la ore regulate în fiecare zi poate ajuta sistemul nostru digestiv să funcționeze mai eficient și să îmbunătățească regularitatea obiceiurilor noastre intestinale.

Alte afecțiuni

Când luăm antibiotice, până la 60% din cantitatea totală de bacterii din intestinul nostru – atât bune, cât și rele – poate fi ucisă. Uneori, acest lucru poate duce la diaree sau simptome ale sindromului de colon iritabil. Pe lângă uciderea bacteriilor dăunătoare, multe antibiotice pot ucide și bacteriile benefice care mențin sistemul nostru digestiv sănătos.

Probleme digestive apărute de sărbători

Sărbătorile aduc familiile împreună, aduc bucuria in casele oamenilor, iar parte din acea bucurie o reprezintă și o masa îmbelșugată și plină de alimente greoaie, alcool, dulciuri în exces.

Problemele principale apărute de sărbători se încadrează în categoria problemelor de digestie întârziată, flatulență, balonare, inclusiv stări de greață și vomă datorită specificului tradițional de alimentație în această perioadă.

Cum pot fi tratate problemele digestive

Deși tratamentele specifice variază în funcție de diagnostic, îngrijirea generală a stomacului sau problemelor digestive pot include:

• Odihnă și multe lichide

• Urmează dieta BOMP – banane, orez, sos de mere și pâine prăjită – toate sunt ușoare pentru stomac și benefice în felul lor. În același timp, evită lucruri precum lactatele, grăsimea și condimentele, deoarece îți pot agrava sistemul digestiv.
• Administrarea de medicamente fără prescripție medicală pentru a ușura simptomele (de exemplu, laxative pentru constipație, sau antidiareice pentru sindroamele diareice sau în cazul crampelor stomacale poți încerca administrarea de antispastice).
• Atunci când este cazul, pot fi administrate medicamente anti-greață și/sau rehidratare.

Sfaturi pentru evitarea simptomelor digestive

• Mănâncă mese mici și dese – preveniți indigestia, balonarea și arsurile la stomac, schimbând frecvența cu care mâncați, fără a crește aportul total de calorii
• Bea multă apă și limitează consumul de alcool
• Fă sport în mod regulat – activitatea fizică zilnică poate ajuta sistemul digestiv al corpului să miște lucrurile și să elimine deșeurile
• Menține o greutate corporală sănătoasă
• Mâncați o dietă echilibrată
• Gestionează nivelul de stres