OAMENI si MESERII Proiect Stiri.Botosani.Ro: Omul face meseria sau meseria face pe om?

   

Stingea un incendiu cand a primit vestea, dar nu stim ca mirosea a fum cand si-a luat pentru prima oara copilasul abia nascut in brate, iar asistentele l-au certat pentru asta. Il vedem cotrobaind prin gunoaie, dar nu stim ca urmele pe care le va gasi vor duce la identificarea unui criminal. Il vedem apasand cu putere pieptul unui bolnav, dar poate nu stim ca acel masaj cardiac ii va salva viata. Il vedem cercetand intr-un trup fara viata si-l judecam aspru, fara sa stim ca semnatura lui pe un document certifica motivul mortii. Sunt oamenii de langa noi, cunoscuti sau necunoscuti, care prin meseriile lor isi pun amprenta pe viata noastra, intr-un fel pe care nu-l cunoastem si nu-l intelegem.
Comportamentul nostru este definit de caracter, educatie si experienta. Asteptarile societatii de la noi sunt mai ridicate sau mai scazute, functie de acesti factori. Cum ne schimba insa meseria? Exista preconceptii legate de profesia pe care o practicam? Cum ne simtim in pielea noastra facand ceea ce facem la serviciu?

La aceste intrebari dar si altora vom incerca sa raspundem in cadrul unui nou proiect Stiri.Botosani.Ro
despre OAMENI SI MESERII. Vom aduce in fata cititorilor nostri botosaneni care sunt remarcati sau nu in viata de zi cu zi dar care sunt implicati in "viata cetatii" prin ceea ce fac, prin meseriile lor. Vom incerca sa aflam de la ei daca "simt" ceea ce muncesc in fiecare fibra a lor sau daca isi fac meseria si atat, daca iau problemele de la serviciu si acasa dar si cum manageriaza stresul muncii. In introducerea acestui nou proiect, am apelat insa la specialistii care ne vorbesc despre oameni si meserii, din perspectiva lor.

"Meseria este interfata sociala a persoanei"

Sociologul Cristian Negrii considera ca meseriile au atasate niste indici de valorizare sociala.

"Ne raportam la ele ca fiind nobile si ignobile. Plasam un set de reguli, de valori, de asteptari fata de omul care e meseriasul meseriei. E bine, de exemplu, sa fii doctor, dar e groaznic sa fii calau, insa cand judecam astfel ne raportam la valorizarea omului", explica acesta.

Potrivit sociologului, educatia si formarea sunt elemente structurale care determina meseria, mai ales acum.

"In ceea ce priveste caracterul fiecaruia, e discutabil pentru ca oamenii isi aleg meseria in functie de ceea ce asteapta sa obtina. Pana si in meseriile care cer "chemare" ne aflam cu o afluenta de neaveniti - oameni care nu au nimic cu setul de valori ale profesiei, ci au totul cu avantajele practicarii ei. Iar lucrurile devin disonante cand tu te astepti, client fiind, la ceva si te trezesti cu altceva", sustine Cristian Negrii.

Practicarea anumitor meserii au vreo relevanta in statusul social?

"Intotdeauna! As zice ca meseria, ca si anumite titluri, sunt interfata sociala a persoanei. Practic, judeci omul stiind ca este si ca face. Tehnic, este o mare sursa de tensiune intre aceste doua verbe: a fi si a face. De ce tensiune? Pentru ca exista tendinta de a te adresa pe cel mai mic element care defineste persoana. Or, aici intervin tot felul de preconceptii: e tanar, e femeie etc", adauga sociologul botosanean.

Apare insa o alta chestiune aici. Cu siguranta cunoastem persoane care s-au calificat pentru o anume meserie, au studiat, au dat examene si s-au trezit cu o patalama la manca, ce le permite, de exemplu, sa lucreze in contabilitate. Numai ca, profesand, isi dau seama ca nu asta e viata pe care si-au dorit-o, nu au visat sa fie ingropati in hartii, in situatii financiare sau in bilanturi. Cu toate astea, nu renunta la meseria lor si se trezesc peste ani de zile ca au devenit acri, frustrati, pururea nemultumiti.

Daca nu ne place ceea ce facem, de ce nu ne retragem, ci ne cramponam de un loc de munca sau de o meserie care nu ne aduc decat insatisfactii?

"Pe de o parte, asa suntem invatati! Noi nu suntem "aventurieri", ci "rentieri". Avem o meserie ca sa ne luam leafa si ce mai pica pe langa respectiva meserie. Pe de alta parte, avem o perceptie asupra trecutului, a costurilor pe care le-am facut pentru a ajunge la respectiva meserie usor exacerbata. Si nu in ultimul rand, ne confruntam cu o lipsa de flexibilitate. Oamenii considera ca au invatat suficient ca sa se chinuie in continuare. Social, problema este ca nu dau randament, ca scartaie acolo unde ar trebui sa alerge", explica Cristian Negrii.

Despre meseriile care ne "mananca zilele"

Dincolo ca ne place sau nu ce facem, trebuie sa admitem faptul ca exista meserii mai "speciale", ce necesita un soi de antrenament. Vorbim de acei oameni care intervin acolo unde se intampla o tragedie, fie ca vorbim de cadre medicale, politisti, pompieri, jandarmi. Sunt acei oameni care pun mana sa opreasca o hemoragie, vad cu ochii lor un trup fara viata, victima a unui scelerat, intra in foc sa salveze o viata.

Prea putini insa simt ca stresul meseriei are efectul bulgarelui de zapada ce, coborand, se mareste, prea putini simt ca au nevoie de ajutor. Cel mai recent caz in care oamenii de interventie au fost ajutati psihologic a fost Colectiv. Atunci, toate cadrele medicale si pompierii care au avut contact direct cu victimele incendiului au avut la dispozitie psihologi si psihiatri care s-au oferit sa-i consilieze, astfel incat sa treaca mai usor pentru trauma celor vazute, simtite, chiar atinse.

Asta nu a insemnat ca acelor oameni li s-a lipit pe frunte eticheta de "dereglati" ci publicul a inteles ceva foarte important: toti avem nevoie din cand in cand de o "descarcare" pentru ca toti avem o limita a suportabilitatii.

Psihologul George Maidaniuc sustine ca "meseriasii" care prin natura serviciului sunt expusi la trauma pot fi inclusi in categoria celor care ar putea avea nevoie de un sprijin, mai ales daca prin natura serviciilor lor acestia se confrunta cu probleme de ordin emotional.

"Trauma este definita ca fiind reactia unui individ cu privire la un eveniment sau la evenimente traumatizante, care depaseste capacitatea individului de a se adapta la acele evenimente. Cand aceasta capacitate este depasita putem spune ca se poate instala tulburarea de stres postraumatic", explica psihologul.

Stresul meseriei se poate ameliora

Cum ne dam seama ca o persoana expusa traumei sufera de aceasta tulburare? Cele mai frecvente indicii ale instalarii acestei tulburari tin de imposibilitatea persoanei de a se odihni, vise recurente cu privire la situatii traumatizante, cosmaruri, uneori chiar lipsa poftei de mancare, teama excesiva, nervozitatea, invinovatirea, flashback-uri ale evenimentelor traumatizante.

"Aceasta tulburare se poate identifica printr-o evaluare din partea unui specialist, ea facand parte din tulburarile de anxietate complexe. De subliniat este insa faptul ca interventiile psihologice in cadrul serviciilor cu un mare impact emotional in randul angajatilor expusi riscurilor ar trebui sa fie prezenta in mai toate structurile ce desfasoara activitati de interventie- armata, medicina, politie, etc..", afirma George Maidaniuc.

Potrivit acestuia, in majoritatea cazurilor persoanele expuse la traume frecvente pot avea o atitudine usor diferita fata de cei din jur. Viata de familie a acestor persoane este marcata de tensiuni cauzate de evenimente de la locul de munca.

"Nu de putine ori am auzit expresi : "sotul/ tatal...este militar si din acest motiv are un caracter mai dur...". Pe de alta parte, pe nimeni nu intereseaza ca, de exemplu, un medic in urgente care este in garda peste noapte, face interventii de urgenta si ulterior la orele diminetii intra la program normal, in operatii pentru care trebuie sa se poata concentra maxim, este expus la extreme! In opinia unor pacienti, chiar, medicul trebuie sa fie prezent in mai multe locuri deodata, sa nu se odihneasca deloc, sa nu cumva sa greseasca, pentru ca in caz contrar se aplica corectii fizice, sa nu aiba familie si daca se poate, nici in concediu sa nu poata pleca", exemplifica psihologul.

In cazul in care tulburarea de stres postraumatic s-a instalat, identificarea acestei tulburari de timpuriu face ca prognosticul sa fie foarte bun apeland la minime interventii medicamentoase si psihoterapeutice.

"Din experienta, tulburarile de stres postraumatic se pot corecta in cateva sedinte psihoterapeutice in paralel cu un tratament medicamentos. In cazurile in care aceasta tulburare este neglijata, lucrurile se schimba radical, in sensul ca netratata, aceasta tulburare duce in scurt timp la esecuri pe plan profesional, pe plan personal, depresii sau chiar suicid", adauga George Maidaniuc.

Proiect Stiri.Botosani.Ro

Daca "ai nostri" simt stresul si au nevoie de ajutor specializat vom afla in episoadele urmatoare ale proiectului nostru, Oameni si Meserii. Ne propunem ca in fiecare luni sa aducem in atentie reprezentantii unor meserii, botosaneni care lucreaza alaturi de noi. Ii vom "descoase", le vom afla pasiunile si bucuriile, le vom afla necazurile, daca exista, vom suferi si ne vom bucura alaturi de ei. Pentru ca toti suntem "meseriasi".
Luni, 07 Martie 2016, ora 08:13
Sursa: Stiri Botosani

Stiri Botosani
Cele mai citite stiri
Jurnalista din Botosani decedata la numai 29 de ani
O fosta jurnalista din redactia Botosaneanul a trecut in lumea celor drepti. Madalina Moraru a ...
Peste 300 de copii din Botosani s-au infectat cu coronavirus
Peste 300 de copii din judetul Botosani, cu varsta de pana la 14 ani, au fost infectati cu ...
Greselile fatale ale Aliatilor in fata lui Hitler. Cum a fost lasat sa cucereasca Europa in prima faza a ofensivei germane
Inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial a fost dominat copios de Germania nazista. De altfel, ...
Platforma pentru solutionarea online a litigiilor