Avem doar 38 de agresori cu brățări de monitorizare, la mii de violențe în familii. Polițist: ”Ne facem cruce și ne rugăm să respecte legea”

Violența domestică este, în România, un fenomen greu de oprit. Autoritățile încearcă să salveze victimele monitorizând agresorii. Avem și brățări electronice, ca în statele civilizate însă se aplică doar în București și trei județe. Mai mult, doar o parte infimă din aceste dispozitive au fost folosite până acum în apărarea persoanelor vulnerabile.

Statisticile arată o creștere cu peste 13% a faptelor de violență domestică, în România, în primele opt luni ale acestui an, în comparație cu perioada similară a anului trecut. În această perioadă au fost emise peste 7.300 de ordine de protecție. Și acestea sunt în creștere față de anul trecut. Ministerul Afacerilor Interne are cumpărate 5.000 de brățări pentru a-i putea monitoriza pe agresori însă dintre acestea, doar 38 sunt folosite.

Și mai mult decât atât, victimele violenței în familie pot fi protejate cu ajutorul acestor dispozitive doar în București și județele Iași, Mureș și Vrancea. În restul țării, poliția se bazează pe cuvântul agresorului că va respecta legea.

Numărul victimelor violenței domestice a crescut cu 13%, avem doar 38 de agresori monitorizați cu brățări electronice

Oana Țoiu deputată în Comisia de Muncă din CD, a explicat, într-un interviu acordat Ziare.com cum stă România la fenomenul violenței în familie și de ce ne este încă greu să apărăm victimele.

”Numărul victimelor violenței domestice a crescut cu 13% și numărul infracțiunilor de încălcare a ordinelor de protecție au crescut și ele pana la 2.166 de infracțiuni doar în primele opt luni.

Ajung din ce în ce mai multe în justiție, ceea ce e bine, dar curajul lor de a ieși din o situație abuzivă se întâlnește cu lipsa brățărilor și dificultatea polițiștilor de a pune ordinele de protecție în practică.

O obligație din Codul de procedură penală din 2014 a fost clarificată cu un proiect legislativ din 2019 ce la sfârșit de 2021 trebuia sa aibă normele și în martie anul acesta să avem peste 10.000 de brățări. Domnul ministru mi-a răspuns de la tribuna Parlamentului ca azi avem 38 și ca va dura până în 2025 sa ajungă în toate județele”, a spus deputata Oana Țoiu.

Polițist: ”Este ca și cum ți-ai face cruce și ai spera, ”dă Doamne, mâine să fie 40 de grade””

Cosmin Andreica, șeful Sindicatului Europol din cadrul Poliției a explicat într-un interviu acordat Ziare.com de ce sunt aplicate atât de puține dispozitive de monitorizare a agresorilor care au comis acte de violență în familie.

”Azi avem operaționale trei județe plus municipiul București. Pentru acestea au fost cumpărate 5.000 de kituri de brățări. De la 1 octombrie de când a fost implementat sistemul avem doar 38 de cazuri în care au fost aplicate aceste kituri de monitorizare și asta pentru că trebuie să fie de acord și victima pentru folosirea acelui dispozitiv, adică să vrea să poarte acel telefon asupra ei.

Și avem și astfel de situații: se emite ordin de restricție provizoriu, procurorul îi propune să fie de acord să poarte acel dispozitiv astfel încât să putem monta brățara și să vedem distanța între cele două puncte, adică între emițător și receptor iar victima spune că nu vrea. Dacă victima nu vrea, nici agresorului nu-i putem monta brățara”, a explicat polițistul.

Cum motivează victima refuzul purtării dispozitivului care i-ar putea salva viața?

”Spune că nu vrea să fie monitorizată, că nu vrea să se știe pe unde merge, cu cine se întâlnește, e o chestie de preconcepție pe care o are victima. Sunt primele relatări pe care le-am avut de la 1 octombrie, din partea colegilor.

Colegii le-au explicat, chiar și la București, victimelor, că trebuie să țină dispozitivul în casă, în poșetă, unde doresc. Poliția aplică brățara agresorului și dacă acesta se apropie mai mult de 500 de metri, depinde de condițiile stabilite, ei au semnal alertă timp în care dispeceratul direcționează echipă către casa victimei, iar agresorul este sunat și anunțat că a încălcat ordinul de protecție și să se oprească sau să iasă din raza de interdicție pe care o are”, a spus șeful Sindicatului Europol.

Ce explicații primesc victimele violenței domestice din celelalte județe unde nu este implementat sistemul brățărilor electronice de monitorizare?

”Subliniez, azi, în momentul în care vorbim, avem astfel de ordine în cele trei județe și București. În celelate județe victimele nu au posibilitatea să fie apărate prin aceste dispozitive. Eu nu știu ce explicații poți da victimelor din alte județe referitor la faptul că lor nu li se poate oferi protecție conform legii. Pentru că azi avem o lege în vigoare. Guvernul, ca de obicei a fost luat pe nepregătite și, în primul rând nu au cumpărat decât acum, primele 5.000 de brățări și în al doilea rând nu au capacitatea operațională de a interveni. Nu sunt polițiști planificați în serviciu, 24 din 24, 7 zile din 7 pe teritoriul unui județ”, a mai spus Cosmin Andreica.

Ce poate să facă poliția să apere victima în județele în care nu sunt implementate brățările electronice?

”Absolut nimic”, a recunoscut polițistul. ”Emitem ordinul de protecție, aducem la cunoștința agresorului și sperăm ca el să se țină de promisiune și de interdicție. Ceea ce, în majoritatea cazurilor nu se întâmplă pentru că el revine la domiciliul victimei și o agresează. Apoi sună victima, și poliția ajunge după ce s-a produs din nou agresiunea sau Doamne-ferește, o tragedie. Este ca și cum ți-ai face cruce și ai spera, ”dă Doamne, mâine să fie 40 de grade”. Cam așa se întâmplă și în momentul de față, își face cruce victima și speră ca agresorul să înțeleagă că dacă încalcă ordinul de protecție i se deschide dosar penal. Dar nu se întâmplă așa ceva pentru că pe fondul consumului de alcool, din doreința de răzbunare, se încalcă ordinul de protecție.

Iar numărul violențelor în familie cresc de la an la an”, a explicat sindicalistul.

Peste 7.300 de ordine de protecție în 8 luni

Potrivit rapoartelor obținute de Oana Țoiu deputată în Comisia de Muncă din CD, de la poliție, faptele de violență deomestică sunt în creștere.

Astfel, în primele 8 luni ale anului, la nivel național, numărul faptelor penale care constituie și fapte de violență domestică a crescut cu 13,3% (+4.320) față de primele 8 luni ale anului 2021 (de la 32.601 la 36.921 fapte).

În această perioadă au fost emise de către instanțele judecătorești 7.331 de ordine de protecție, (cu 6,2% (+430) mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021), 3.469 (47,32%) din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.

Cele mai multe, 6.598 reprezentând 90% din totalul acestora, au fost emise la solicitarea victimelor, 564 la solicitarea procurorului și 169 la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens.

În ceea ce privește punerea în executare a ordinelor de protecție, în primele 8 luni ale anului 2022 au fost soluționate 6.785, cu 12% (+728) mai multe decât în primele 8 luni ale anului 2021, din care 6.436 la expirarea termenului legal sau a duratei măsurilor dispuse, 225 revocate la solicitarea victimei (din care 212 atunci când ordinul de protecție a fost solicitat de victimă și 13 atunci când cererea a fost realizată de alte persoane), 54 revocate la solicitarea persoanelor împotriva cărora a fost dispus și 70 din alte motive, rămânând în lucru 4.720 (cu 7,9% /+346) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021).

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție au fost sesizate 2.166 de infracțiuni, cu 19,7% (+356) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, dintre care 1.398 în mediul urban și 768 în rural.

Pe de altă parte, tot în primele 8 luni ale anului 2022, au fost dispuse prin ordinele de protecție 15.406 măsuri (obligații sau interdicții).

Dintre acestea amintim o parte:

• 3.468 – evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate,

• 2 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere,

• 3.855 – interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima,

• 33 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute,

De asemenea, în primele 8 luni ale anului 2022, la nivel național, au fost emise 8.765 de ordine de protecție provizorii (cu 1.644 mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021, respectiv cu un procent de 23,1%), 3.469 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție, reprezentând 40%, 8.679 din total fiind emise la solicitarea victimelor, 60 la solicitarea altor persoane și 26 emise la solicitarea altor instituții abilitate în acest sens, nefiind nici unul emis la solicitarea ONG-urilor.

Din punct de vedere al locului comiterii faptei, 5.405 (61,7%) ordine de protecție provizorii au fost emise pentru fapte comise în mediul urban și 3.360 (38,3%) în mediul rural

Din totalul celor 8.765 de ordine de protecție provizorii emise, 7.772 au fost confirmate de procuror, ceea ce reprezintă un procent de 89%, 3.469 fiind transformate în ordine de protecție, respectiv un procent de 40%.

Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu (conform art. 47, alin. 2 din Legea nr. 217/2003, R) au fost sesizate 579 de infracțiuni (cu 46,2% (+183) mai multe față de primele 8 luni ale anului 2021), din care 322 în mediul urban și 257 în mediul în rural.

Măsuri dispuse prin ordinele de protecție provizorie

Conform Poliției, în perioada analizată, prin ordinele de protecție provizorii au fost dispuse 13.896 de măsuri, după cum urmează:

• 4.875 – evacuarea temporară a agresorului din locuința comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate,

• 1.465– reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința comună,

• 7.524 – obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de membrii familiei acesteia, astfel cum sunt definiți,

• 0 – obligarea agresorului de a purta permanent un dispozitiv electronic de supraveghere

• 32 – obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute.

Incendiatorul de mașini din Chitila, prins de polițiști după 21 de zile. Unde se ascundea

După 21 de zile, un tânăr de 28 de ani, care a incendiat o mașină, a fost în sfârșit depistat de oamenii legii. A fost găsit la Chiajna, acolo unde locuia fără forme legale. A fost...

Pericol de moarte la Cluj. Cinci persoane, dintre care 4 minori, au ajuns la spital intoxicate cu dioxid de carbon

O femeie şi patru copii, cu vârste cuprinse între 3 şi 8 ani, au ajuns, joi seară, 18 aprilie, la spital fiind transportați de către echipaje medicale din Cluj. Cei cinci prezentau...