Brexit si planul de rezerva

Joi, 17 Ianuarie 2019, ora 15:40
4818 citiri
Brexit si planul de rezerva
Fotomontaj Ziare.com

Ecuatia cu multe necunoscute a Brexit-ului a devenit subiect de tragedie greaca. Sau de exegeza biblica, amintind de iritarea iscata de libertate celor proaspat iesiti din robie. Ce optiuni mai are May? Dar UE?

Minte de ingheata apele oricine afirma ca ar sti ce se va intampla dupa strivitorul vot de respingere a asa-zisului acord Brexit cu UE si infrangerea motiunii de cenzura introduse de stanga laburista, in frunte cu Jeremy Corbyn, impotriva sefei conservatoare a guvernului londonez.

Mint la fel ori se insala (dand glas unor inconstiente si inavuabile dorinte) si cei siguri ca Marea Britanie ori democratia britanica ar fi la pamant.

Mint cei care zugravesc situatia in alb-negru, transand clar in defavoarea uneia din multiplele tabere angrenate in conflictul privind iesirea din UE, pe timpul conducerii ei prin rotatie romanesti, a Regatului Unit.

Complexitatea ei reclama o abordare nuantata, pentru care prea putini au timp. Ca atare, subiectul acestei iesiri, dorite de majoritatea poporului britanic care s-a exprimat in referendumul din 2016, a devenit un imens conglomerat de minciuni proferate, inca din capul locului, atat pentru facilitarea votului pro-Brexit, cat si pentru impiedicarea lui.

Cine sa opreasca bulgarele de zapada tavalindu-se la vale de pe muntele minciunilor pro si contra divortului britanicilor de europeni, pro si contra acordului menit, chipurile, sa-l reglementeze, cand de fapt impiedica despartirea si instituie un exemplu cu scopul descurajarii oricari potentiale separari? Si cum poate fi oprita rostogolirea lui?

Apelurile disperate ale europenilor de felul crestin-socialului german Manfred Weber, candidatul principal al conservatorilor la sefia Comisiei Europene, care le cere parlamentarilor britanici sa precizeze in fine ce anume vor, ca sa se poata avansa catre o solutie, par de bun simt. Dar nu-s.

Cum nu sunt nici solicitarile de anticipate (care ar amana solutia, complicand-o) ori revendicarile din ce in ce mai stridente ale stangii, reclamand un al doilea referendum.

Un nou plebiscit ar reduce la absurd democratia, distrugand principiul suveranitatii popoarelor. Cu referendumuri repetate sau esuate in Danemarca, Franta, Olanda, Grecia ori Irlanda s-au discreditat din plin si UE si pretentia ei de a se adecva principiilor democratiei.

Impracticabila (desi atragatoare) e si o virtuala amanare a Brexit-ului care sa dea timp depistarii unei noi solutii. Caci s-ar putea intra in faza alegerilor europene din mai.

Un popor mandru nu putea accepta asa ceva

Orice rezolvare implica reintoarcerea la adevar. Si asumarea evidenta ca incertitudinea si perpetuarea conflictului dintre continent si britanici provoaca pagube majore tuturor.

Chiar si o sumara recapitulare a istoriei releva ca britanicii sunt un popor demn si mandru de edificarea, in Regat, a primei democratii liberale din lume. Cum ar reactiona, in mod normal, un astfel popor, cand e umilit si impins in corzi, prin acorduri false, precum cel cu UE, care, teoretic, indulceste Brexit-ul, cand de fapt il blocheaza sine die, aparent din ratiuni de profilaxie politica?

Cum sa accepte o astfel de natiune asa-numitul "backstop irlandez", care, conform vointei franco-germane, impuse Londrei, in acest tratat, amana la calendele grecesti despartirea de continent, dezavuand si democratia britanca? Nu stiu oare germanii sau francezii ce anume vrea cu adevarat "Albionul"?

Ba bine ca nu. Britanicii s-au aratat enervati de piedici comerciale si de birocratia europeana, ca si de elite desconsiderand interesul propriilor popoare. I-a speriat, grav, nu doar terorismul, ci si Angela Merkel, cu tot cu migratia debordanta pe care a facilitat-o ea, in 2015, ca si sentintele tot mai incomprehensibile ale unor instante europene parca atinse de hybris si prostite de relativism ideologic ori exces de corectitudine politica.

In reactie, multi britanici si-au spus pasul, suparand rau Europa. Votand pentru Brexit si-au exprimat, clar, dorinta ca Regatul Unit sa-si recapete controlul asupra propriilor frontiere, legi si tranzactii comerciale.

Elitele europene i-au pedepsit pe britanici

In revansa, elitele europene i-au pedepsit, oferindu-le un pseudo-tratat respins categoric de un numar covarsitor al reprezentatilor poporului britanic.

Prin urmare, zarurile au fost aruncate. Cale de intoarcere nu e, chiar daca multi o doresc si o invoca pe cat de obsesiv, pe atat de nerealist.

In schimb, exista solutii la indemana. Pornind de la evidenta ca un Brexit dur implica pierderi grele pentru toti, iar Europa are in continuare mare nevoie de britanici, nu doar in domeniul securitatii continentale, se pot imagina varii scenarii rationale de iesire din impas.

Unul ar fi crearea unui spatiu a liberului schimb care sa le permita celor doua parti nu doar un comert la adapost de bariere vamale, ci si posibilitatea unor tranzactii libere cu terti.

Or, in Europa se idolatrizeaza varii noi dogme. Una e cantonarea stricta si obstinata, pe temei ideologic, in revendicarea mentinerii Regatului Unit in piata interna ori in uniunea vamala. Si in tentativa de a-i sili pe britanici sa respecte ad literam toate celor patru libertati (in speta si libera circulatie a persoanelor, nu doar a marfurilor, serviciilor si capitalurilor), ceea ce le-ar rapi controlul asupra propriilor frontiere.

Un control asupra caruia insista bunaoara, chiar in aceste zile, Danemarca, fara ca Uniunea Europeana s-o certe. Sau s-o impiedice sa le verifice. Renuntarea la aceste dogme ar deschide calea rezolvarii contenciosului, eventual pe model norvegiano-elvetian.

Iata planul de rezerva pe care, stiut fiind ca este in interes mutual sa se impiedice un Brexit dur, l-ar putea pune in aplicare Theresa May. Dac-ar putea si ar avea cu cine.

Dar sunt tot mai impopularii lideri europeni in stare sa sara peste propria umbra? Sunt ei capabili sa construiasca un viitor eliberat de idei fixe, unul fata de care, asa lipsiti de copii proprii, capabili sa-i instruiasca si sa-i flexibilizeze ca parinti, cum sunt, nu par sa aiba vreo afinitate?

Liderii conservatorilor britanici au gresit crezand ca-i pot speria pe britanici atat de rau, incat sa-i determine, intr-o Europa prea putin democratica, sa consimta la propria aneantizare ca popor suveran. Inteligent ar fi ca liderii europeni sa evite sa comita aceeasi eroare.

Petre M. Iancu

Deputatul USR Daniel Blaga, candidatul Alianţei Dreapta Unită pentru Primăria Târgovişte
Deputatul USR Daniel Blaga, candidatul Alianţei Dreapta Unită pentru Primăria Târgovişte
Deputatul USR Daniel Blaga a fost desemnat candidatul Alianţei Dreapta Unită pentru Primăria municipiului Târgovişte. Daniel Blaga are 44 de ani, a absolvit Facultatea de Matematică în...
Presiuni de la șeful PNL Iași către Ciolacu să-l retragă pe Bogdan Cojocaru din funcția de prefect: ”Un scenariu aproape hilar”
Presiuni de la șeful PNL Iași către Ciolacu să-l retragă pe Bogdan Cojocaru din funcția de prefect: ”Un scenariu aproape hilar”
Liderul PNL Iaşi Alexandru Muraru îi cere premierului Marcel Ciolacu să îl retragă pe Bogdan Cojocaru, lider PSD Iaşi, din funcţia de prefect al judeţului Iaşi, motivând că acesta...
#Brexit plan B iesire UE , #Marea Britanie