Pericolul Brexit: Europa fara memorie si anesteziata de Internet se afla in fata unui razboi?

"Daca ar trebui sa ne fie teama de ceva dupa acest Brexit, ar trebui sa ne fie teama de conflicte armate. Mai devreme sau mai tarziu, acest lucru se poate intampla - pe mesaje populiste, cu niste tineri fara memorie istorica si care nu au simtit ororile razboiului".

Este avertismentul presedintelui Consiliului de Administratie al Bursei de Valori Bucuresti, Lucian Anghel, care a participat, miercuri, la dezbaterea "Implicatiile economice ale Brexit-ului", organizata de SNSPA, in parteneriat cu Institutul European din Romania si Revista Convorbiri Europene.

"Inainte de Al Doilea Razboi Mondial, in conditiile marii recesiuni si a nemultumirii populatiei, marea majoritate a guvernelor erau conduse de populisti sau diverse forme de extrema dreapta, cu mesaje nationaliste. Rezultatul a fost razboiul. Si acum accentuarea austeritatii la nivel european ar putea aduce la putere populistii".

Pe de alta parte, afirma Lucian Anghel, "este esentiala educatia economica si financiara a votantilor, iar ea necesita decenii. Ea nu trebuie facuta doar in universitati, ar trebui sa existe un curs inca din scoala generala.

In Romania, gradul de educatie economica si financiara este extrem de scazut, iar in Marea Britanie este prin cele mai ridicate si, totusi, am vazut rezultatul referendumului.

E un pas faptul ca vom avea un manual optional de educatie financiara si antreprenoriala in clasa a 8-a, dar nu e suficient".

Si Valentin Lazea, economist-sef al Bancii Nationale a Romaniei, atrage atentia ca pacea in Europa este un rezultat extrem de important pe care UE l-a livrat, alaturi de libertatea de miscare si bunastare: "cetateanul mediu, chiar somerul din Grecia, traieste mai bine decat salariatul din tarile lumii a treia. Nimeni din UE nu e mai rau decat acum 10-15 ani si decat cetatenii din restul lumii".

Dar, spune Valentin Lazea, subliniind ca este o opinie personala care nu implica BNR, UE a livrat si ceea ce nu ar fi trebuit sa livreze: multiculturalism, iar prin incurajarea aceasta "prosteasca" a diversitatii "au fost pierdute inimile si voturile cetatenilor vechi ai Europei".

Apoi, a acceptat relativismul moral si conceptul de "soft power", adica "sa nu se doteze cu armata proprie considerand ca superioritatea morala, intelectuala etc ii vor da un statut de neatins, ceea ce nu poate starni decat zamberte la Washington, Mosocova sau Beijing. Aceste lucruri trebuie puse pe masa si recunoscute, ceea ce nu am vazut pana acum".

Dar mai exista, spune Valetin Lazea, si lucruri pe care Europa nu le-a livrat, nu le-a promis si nici nu trebuia sa le livreze sau promita "adica sa instaureze raiul pe pamant, desi exact asta se astepta de la ea: sa fie iertari de datorii pentru state si oameni, sa fie abolite constrangerile macroeconomice. Si sunt multi economisti care au urcat in aceasta barca si au confuzat publicul."

Iar al treilea lucru nepromis, dar reprosat ca nerealizat este bunastarea pentru absolut fiecare individ: "da, nivelul general al bunastarii a crescut, dar suntem intr-o economie de piata. Deci UE e tinuta raspunzatoare pentru lucruri pe care nu le putea livra. Avem un public rasfatat, anesteziat de Internet, fara memorie istorica si fara educatie economica".

Trebuie sa invatam sa comunicam

Pe de alta parte, prof. univ. Gabriela Dragan (ASE), director al Institutului European din Romania, atrage atentia ca decizia Marii Britanii de a iesi din UE "nu e doar un divort, e o mutilare, dintr-un organ care traia, cu bune cu rele, cu imperfectiunile lui. Este o decizie pe care in mod evident toata lumea o regreta, este o victorie a la Pirus, care va costa inclusiv tabara Brexit.

Ar trebui sa intelegem ca nu este atat o victorie a taberei Brexit, cat o infrangere a taberei "remain", ale carei argumente tehnice nu au ajuns la sufletul cetateanului britanic. S-a constatat dupa referendnum ca multe dintre cifrele vehiculate erau incorecte, dar daca lupti impotriva unui discurs emotional si moral doar cu argumente tehnice, cu indicatori macro etc, nu ajungi la fibra sensibila a cetateanului care sa reactioneze.

Trebuie sa invatam sa comunicam, astfel incat argumentele rationale sa ajunga si ele la cetatean. La vot se duce un simplu cetatean asa cum e el, poate neinformat, democratia nu se sprijina neaparat pe elite, are nevoie de ele, dar se sprijina pe cetateanul obisnuit.

Conteaza deciziile, dar si ca aceste decizii sa ajunga intr-o forma cat mai vie, cat mai umana la cetateni".

UE este un colos birocratic

Nu doar euroscepticii sunt extremisti. Si eurorationalii, cei care iubesc proiectul european si interventionismul din spatele lui, sunt extremisti, dar de partea cealalta. Calea de mijloc e intre cei doi, considera prof. univ. Cristian Paun, prodecan al Facultatii de Relatii Economice Internationale, Academia de Studii Economice.

In opinia sa, "Brexit-ul este un semnal legat de proiectul UE, care s-a indepartat semnificativ de ceea ce a propus initial - prosperitate de pe urma liberei circulatii a bunurilor. Acum UE se ocupa de multe alte lucruri de redistribuire de resurse, de grupuri de interse salvate in dauna altora si, in general, cetateanul de rand plateste factura.

UE este un colos birocratic: in momentul constituirii, in 1957, domeniile reglementate de tratat erau 86, tratatul de la Nisa introduce 254, directoratele generale au crescut de la 9 la 24, agentiile executive autonome, de la 2 la 11. 42% din legislatia comunitara se refera la agricultura si doar 10% la piata comuna. Totalitatea legislatiei europene insumeaza 666 de mii de pagini (...) Asta inseamna reglementare inutila si interventie in viata de zi cu zi a fiecaruia dintre noi".

UE nu trebuie sa rateze semnalul, trebuie sa se reformeze, atrage atentia prof. Paun.

Prof univ. Alina Bargaoanu, prorector SNSPA, presedinte al Institutului European din Romania, vede doua directii majore ingrijoratoare: "Sunt aproape sigura de faptul ca UE va insemna din ce in ce mai mult zona euro, posibil si zona Schengen. Vineri cancelarul Sigmar Gabriel si Martin Schultz publicau o lucrare comuna in care spun ca eforturile ar trebui canalizate pentru crearea unui Schengen economic. Poate fi o zona cu "in-uri", sa zicem Polonia, dar ea nu vizeaza Europa Centrala si de Est in care suntem si noi.

Un lucru de care as vrea sa nu fiu la fel de sigura: este posibil ca Brexit sa declanseze o sarabanda a granitelor in UE, a miscarilor de secesiune care sa ajunga si la noi. Discutia despre Romania e serioasa si dramatica. Discutam de toate, dar nu vedem ca, spre exemplu, Clujul incepe sa se comporte ca un fel de Barcelona.

Pretul il va plati Europa Centrala si de Est care, ca de atatea ori in istorie, e inghesuita intre doi colosi - Rusia si Germania. Nu e sfarsitul istoriei, ci reinceputul geopoliticii".

Cătălin Drulă, despre candidatura la prezidențiale: „Eu sunt natural un candidat posibil”. Care sunt obiectivele USR și Dreapta Unită pentru 2024

Președintele USR Cătălin Drulă a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători” și a vorbit despre obiectivele USR și ale Dreptei Unite pentru alegerile din 9 iunie, despre misiunea...

Cîrstoiu răspunde criticilor din ultimele zile: "Nişte lupi în haine de oaie încearcă să transforme oaia în lup"

Atacat în ultimele zile atât de adversarii direcți la alegerile locale, cât și de alți politicieni, dar și de ziariști, Cătălin Cîrstoiu, candidatul susţinut de PSD şi PNL pentru...