Paradoxul testelor standardizate aplicate în școli: Deși au fost pe placul elevilor, stârnesc neliniștea profesorilor și a părinților

Rezultatele Programului Național de Testare Standardizată au fost făcute publice, iar tabloul care se conturează în jurul învățământului românesc arată că mai este un drum lung până la performanțele educaționale la care aspiră atât elevii, cât și dascălii sau părinții.

Foarte puțini elevi se află în zona de excelență, iar aproximativ 50% dintre cei testați sunt în zona de performanță limitată. De asemenea, mediul de proveniență creează o discrepanță semnificativă, iar diferențe pot fi observate și în funcție de gen.

Rezultatele testării standardizate

• Suntem în zona de risc educațional (aproximativ 20%), un procent mare din populația testată;
• Marea masă a elevilor testați sunt în zona de performanță limitată (aproximativ 50%);
• Suntem, chiar și în condițiile unui eșantion selectat peste media națională, în fața unui volum extrem de mic de elevi în zona de excelență (aprox. 1-2%)
• În ce privește diferențele de gen:
• fetele sunt mai bune decât băieții la Limba Română, diferențierea se accentuează pe măsură ce elevii avansează în clase superioare;
• patternul acesta este neclar la Matematică -- când fetele, când băieții au scor mai mare;
• băieții sunt mai buni decât fetele la Istorie.
• Diferențe în funcție de mediul de proveniență:
• suntem în fața unui decalaj consistent în defavoarea mediului rural: acest decalaj este pervaziv, la toate clasele și la toate materiile;
• la Limba Română și Matematică acest decalaj este de aproximativ 5% (în medie), în timp ce la Istorie acesta este de circa 10%;
• procente semnificativ mai mari din mediul rural se află în zona de risc educațional și de performanță limitată.

Peste 500 de școli din România au participat la testare

În program au participat 526 de școli din întreaga țară, din toate ciclurile de învățământ: primar, gimnazial și liceal. Excepție au făcut elevii din anii terminali, clasele a VIII-a și a XII-a;

Din totalul școlilor participante, în cadrul a 503 unități de învățământ a fost efectuat cel puțin un test;

În total, au fost administrate 280.237 de teste, reprezentând un procent de 85% din totalul testelor programate, astfel:

• Matematică & Istorie: 142.668 de teste (87% din totalul testelor programate);
• Limba Română: 137.569 de teste (83% din totalul testelor programate)

De asemenea, absenteismul a fost mult mai mare în mediul rural decât în mediul urban (14,1% față de 8,2%).

Elevii, încântați de ideea unei testări digitalizate

Elevii care au participat la testarea standardizată au completat de asemenea un chestionar de satisfacție, iar ca urmare a colectării datelor s-au arătat deschiși față de un astfel de program pilot.

• În ce privește reacțiile elevilor la acest pilot, acestea au fost:
• în general pozitive și puternic corelate cu performanța avută;
• subiectele au părut mai grele la Matematică si la Istorie decât la Limba Română;
• la Istorie reacția a fost ceva mai rezervată, cel mai probabil din cauză că elevii nu sunt testați în mod curent în acest fel la clasă, ci prin subiecte expozitive;
• la Matematică, reacția a fost de asemenea mai rezervată, în mod special la liceu și în mod special la cei cu doar 2 ore pe săptămâna;
• Elevii au fost foarte favorabili față de testarea digitalizată.

Primul proiect pilot de testare standardizată din România

Programul Național de Testare Standardizată este primul proiect pilot de testare standardizată din România, desfășurat de BRIO, în parteneriat cu Ministerul Educației, ce are ca scop evaluarea elevilor din clasele I-VII și IX-XI, la principalele materii școlare – Limba Română, Matematică și Istorie.

Acesta s-a desfășurat în perioada 30 mai – 8 iunie 2022. Testele generate au avut subiecte diferite, însă cu același grad de dificultate pentru fiecare clasă și materie.

Scopul acestui program a fost unul dublu:

• de a valida metoda testării standardizate;
• de a testa permisivitatea mediului educațional la o schimbare de paradigmă în evaluare.

Principalul argument pentru utilizarea testării standardizate la nivel de sistem rămâne capacitatea acesteia de a furniza date acționabile la mai multe niveluri: la nivel individual (prin rapoartele narative care au rezultat în urma testării), la nivel de grupuri mici și medii (clase, grupe de vârstă, școli) și la nivel de sistem.

Un alt argument în favoarea utilizării testării standardizate – cel al urmăririi progresului real al elevului și al posibilității de individualizare a intervenției și a actului educațional – este, de asemenea, important și de altfel cuprins în toate strategiile legate de reformarea sistemului educațional românesc.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...