Pensiile și salariile românilor sunt în pericol în anul 2025, asta pentru că țara noastră se confruntă cu cel mai mare deficit bugetar din istorie, astfel că ar trebui să se împrumute din nou pentru a respecta promisiunile liderilor politici. Analiștii economici explică faptul că situația este una extrem de dificilă, prin urmare măsurile nu au cum să fie altele decât unele dure. Ei spun că și pensiile speciale ar urma să fie amenințare în următorii ani.
Datoria publică a ajuns la 53,1% din PIB în septembrie 2024, fiind de 916,7 miliarde lei, conform datelor Ministerului Finanțelor. Cea mai mare parte este reprezentată de datoriile pe termen lung, respectiv 859,9 miliarde lei. La finalul anului 2023, se ridica la 48,9% din PIB. În acest context, Guvernul ar trebui să aplice urgent un program care să cuprindă măsuri concrete în așa fel încât situația să se remedieze.
Tensiunile dintre partide nu fac altceva decât să adâncească problemele. Guvernul a pregătit însă ”ordonanța trenuleț” pentru bugetul de stat pentru anul viitor. Printre măsuri se află înghețarea sporurilor și indemnizațiilor din sectorul public, suspendarea ocupării funcțiilor publice vacante, eliminarea voucherelor de vacanță, muncă suplimentară neplătita, salarii și pensii înghețate la nivelul lunii decembrie 2024.
Acest tip de ordonanță s-a mai dat în anul 2023 și a prevăzut, atunci, printre altele, înghețarea angajărilor la stat, creșterea salariilor profesorilor și tichetele la programul Rabla.
Specialiștii nu văd cu ochi buni întreaga situație creată pe scena politică, spunând că guvernarea Ciolacu nu a făcut decât să creeze haos și incertitudini în țara noastră.
”În această dimineață au început să apară informații pe surse din viitoarea ”ordonanță trenuleț” care confirmă practic ce estimam de acum 2 luni de zile, că statul nu va avea posibilitatea financiară de a indexa pensiile și salariile începând cu 1 ianuarie 2025. E o misiunea aproape imposibilă în momentul de față să oferi aceste creșteri salariale și de pensii în condițiile în care statul abia reușește din împrumuturi să adune bani pentru a-și onora obligațiile de zi cu zi, adică plata facturilor la utilități, plata serviciilor esențiale ale statului român. Mi-e teamă că măsura înghețării pensiilor și salariilor va fi menținută pe tot parcursul anului viitor, în condițiile în care situația bugetară este una fără precedent. Guvernarea Ciolacu, din păcate, ne-a lăsat cu cel mai mare deficit bugetar din istorie, cu cel mai mare împrumut public făcut vreodată de țara noastră și cu o datorie publică dublă față de acum 5 ani”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic, pentru Ziare.com.
Tot acesta a spus că este o situație fără precedent, amintind despre declarațiile iresponsabile ale ministrului de Finanțe. Acesta a spus că, dacă nu vom avea un guvern și un program de guvernare în perioada următoare, putem să ajungem la incapacitate de plată.
Un cunoscut consultant politic a mai explicat că nu știe dacă neapărat înghețarea pensiilor și salariilor ar fi soluția salvatoare, însă este clar că niște măsuri imediate sunt necesare.
”Când bugetul este așa cum este, de fapt când deficitul bugetar este așa cum este e clar că vom avea măsuri imediate. Posibilii parteneri politici de la guvernare se feresc în a-și asuma aceste decizii cu impact emoțional, politic, dar cred că ele sunt inevitabile, după părerea mea. Nu văd cum România ar mai putea sta în picioare fără a lua decizii pe termen scurt care să restrângă cheltuielile bugetare și să nu crească presiunea pe buget, pentru că despre asta e vorba. Înghețarea indexării pensiilor și salariilor ar face să nu crească suplimentar presiunea pe buget, nicidecum să mai reducă deficitul bugetar. După părerea mea, cred că astfel de decizii, aceasta sau alte decizii pe termen scurt sunt inevitabile pentru a scădea presiunea de pe deficit și buget”, a declarat Adi Zăbavă, consultant în comunicare politică, pentru Ziare.com.
Joi, 19 decembrie, Curtea Constituțională a decis și că supraimpozitarea pensiilor speciale este neconstituțională, adoptată anterior de Guvern și Parlament în cadrul reformei pensiilor speciale. Decizia se aplică tuturor pensiilor care au o componentă necontributivă, adică pensiile magistraților, ale militarilor, angajaților Curții de Conturi, diplomaților, piloților de avion. Economistul Adrian Negrescu explică însă că bomba aceasta va urma să explodeze în următorii ani, atunci când statul nu va mai putea plăti sute de mii de astfel de pensii.
”Curtea Constituțională a decis practic că pensiile speciale nu pot fi impozitate cu un procent mai ridicat, stabilind că trebuie să existe aceeași regulă pentru toată lumea. Pensiile speciale, din punctul meu de vedere, reprezintă o bombă cu ceas care va exploda în următorii 10 ani în România, în condițiile în care vom avea sute de mii de posibili beneficiari de pensii speciale care vor părăsi câmpul muncii, iar statul va trebui să le acorde aceste beneficii uriașe de mii și zeci de mii de euro, cum nicăieri în Europa nu primesc bugetarii”, a precizat Adrian Negrescu.
De la 1 ianuarie, pensiile ar urma să fie indexate cu 12,2%, astfel că pensia medie va ajunge la puțin peste 3.050 de lei. De exemplu, dacă cineva ia acum o pensie de 1500 de lei, după indexare acesta va trebui să ia 1680 de lei, mărirea fiind așadar de 180 de lei. Totodată, Guvernul a aprobat majorarea salariului de bază minim brut pe țară de la 3.700 de lei la 4.050 de lei, începând cu 1 ianuarie 2025.