România și UE, la răscruce în fața slăbirii statului social pentru cheltuieli militare mai mari. „Europa ar deveni complet nesustenabilă pentru propriii cetățeni”

Vineri, 17 Ianuarie 2025, ora 03:00
4862 citiri
România și UE, la răscruce în fața slăbirii statului social pentru cheltuieli militare mai mari. „Europa ar deveni complet nesustenabilă pentru propriii cetățeni”
Șeful NATO le transmite parlamentarilor europeni să crească cheltuielile militare, chiar dacă acest lucru ar însemna mai puțini bani la pensii sau la sănătate. FOTO: Colaj EEAS/Hepta/Pexels

Statele europene ar trebui să contribuie mai mult la apărare, chiar și cu prețul tăierii de bani alocați pentru sănătate sau pensii, spune secretarul general al NATO, Mark Rutte. Majoritatea statelor din alianță îndeplineau în 2024 criteriul de a cheltui cel puțin echivalentul a 2% din PIB pentru armament și armată, dar ținta s-ar putea aproape dubla, avertizează Rutte.

Politologul Andrei Țăranu a explicat pentru Ziare.com că discursul este mai degrabă adresat statelor occidentale, dar că indică o slăbire și mai puternică a fundamentului social al UE, deja aflat în pericol.

Declarația șefului NATO vine într-un context în care președintele ales al SUA, Donald Trump, vorbește despre creșterea cheltuielilor la 5% din PIB, mult mai mult decât alocă inclusiv țara sa în prezent. Rutte a declarat că, în absența colaborării și inovației, noul prag de cheltuieli ar putea crește până la 3,7% din PIB, conform Politico.

Tăieri sociale pe timp de greutăți economice

„În medie, statele europene cheltuiesc cu ușurință până la un sfert din venitul național pe pensii, sănătate și asistență socială; avem nevoie doar de o mică fracțiune din acești bani pentru a ne face apărarea mult mai puternică”, le-a spus Rutte europarlamentarilor, în prima sa adresă în fața plenului comunitar, conform sursei citate.

Situația economică din zona euro nu este dintre cele mai bune. Germania, cea mai mare economie a blocului comunitar, a înregistrat a doua scădere anuală consecutivă a produsului intern brut, conform statisticilor oficiale, citate de Euronews. În contextul în care cheltuielile militare ar crește cu prețul asistenței sociale, cetățenii statelor europene ar fi indignați, explică Andrei Țăranu, profesor universitar la SNSPA.

„Probabil Europa ar deveni complet nesustenabilă și neinteresantă pentru propriii cetățeni. Până la urmă, din nefericire, este un continent îmbătrânit, în care cele mai mari avantaje le au persoanele în vârstă din lumea occidentală, iar această bunăstare a venit din asistență socială și din modul în care statul a construit taxarea”, a declarat politologul.

Într-un context european și național dificil, guvernanții din România au pornit pe un drum al tăierilor de cheltuieli pentru a reduce deficitul bugetar, amânând creșterea salariilor și a pensiilor și promițând reduceri de personal în sistemul public. În așa-numita ordonanță trenuleț, decidenții spun că măsurile de austeritate ar tăia peste 126 de miliarde de lei – mai mult de 6,6% din PIB – de la cheltuieli în 2025.

„Orice creștere într-o parte presupune tăieri în altă parte; nu ne plac nici taxele, dar ne-ar plăcea să, spunem așa, să se ducă mai mulți bani pe bunăstare. Făcând pe avocatul diavolului, din prisma cuiva care trebuie să facă bugetul pe anul acesta, apărarea este o nevoie de bază. La pensii, se poate argumenta că abia au fost mărite, încă există varianta de a le indexa în toamnă și trebuie să vedem cum merge execuția bugetară. Despre apărare, ar trebui să fie acoperită nevoia de comunicare transparentă și credibilă”, argumentează politologul George Jiglău, lector universitar la Universitatea Babeș-Bolyiai.

Ce a mai rămas din Europa socială

Chiar și în contextul măsurilor de austeritate, premierul Marcel Ciolacu a declarat că sectorul apărării va primi echivalentul a cel puțin 2% din PIB, odată cu adoptarea bugetului de stat, care ar trebui să vină spre finalul lunii. Prim-ministrul nu a indicat în ce măsură ar crește cheltuielile militare. O estimare a NATO arată că România a dat circa 2,25% din PIB către domeniul militar în anul trecut.

„Ministrul Finanțelor a spus minim 2%, plus investiții în zona respectivă. Când va fi vorba de 5%, vom discuta. (…) Haideți să vedem, momentan sunt discuții. Sunt declarații publice. Abordarea în interiorul NATO se face de către toate statele NATO, secretarul general este cel care integrează. Sunt discuțiile venite după ce a avut o discuție cu președintele SUA”, a spus Ciolacu, în legătură cu declarațiile lui Rutte.

Creșterea pensiilor cu peste 12%, așa cum a fost anunțată înainte de măsurile de austeritate, ar însemna un cost lunar de 1,7 miliarde de lei, sau 20,4 miliarde de lei pe tot anul, conform Newsweek. La produsul intern brut estimat de Comisia Națională de Strategie și Prognoză pentru anul 2025, suma este echivalentă cu puțin peste 1% din PIB. Deocamdată, varianta care pare agreată este indexarea de la 1 septembrie.

Negocierile în interiorul NATO nu sunt finalizate și noua țintă de cheltuieli nu este încă una certă. Rămâne de văzut cum va arăta și cât de mult vor fi afectate sistemele sociale europene. O mișcare de creștere a cheltuielilor militare ar putea evidenția și mai mult nemulțumirile europenilor, spune Țăranu. Pentru mulți europeni, eventualele tăieri ar veni într-un context mai amplu, după peste 30 de ani de când măsurile progresive au fost înlocuite cu unele axate pe creștere în defavoarea statului bunăstării, punctează acesta.

„Când țările din Europa Centrală și de Est au ieșit din comunism și au vrut să se ducă înspre Occident, Vestul pe care îl visau oamenii era cel al statului bunăstării, nu al capitalismului, însă toate au trecut prin tranziții foarte, foarte dure. (...) Această măsură probabil că va face ca fractura socială, foarte mare în lumea europeană să se adâncească practic până la disoluția Uniunii Europene. Aceasta este marea problemă a doamnei Ursula von der Leyen, că s-ar putea să fie ultima comisară a Uniunii Europene și să îi pună cruce”, adaugă profesorul universitar.

În România, o eventuală creștere a cheltuielilor cu armata într-o perioadă în care alte sisteme ar suferi tăieri ar putea fi folosită de extrema dreaptă pentru a-și înverșuna susținătorii, de aceea comunicarea decidenților trebuie să fie mai bună, consideră Jiglău.

„Pe fondul neîncrederii, situația de a face un buget este una foarte ingrată și cu siguranță undeva va da cu minus și va produce nemulțumiri; totuși, de undeva trebuie tăiat sau trebuie mărite taxele, nu există un răspuns ideal aici. Este o chestiune de încredere, dacă decidenții pot transmite că este nevoie de buget de austeritate anul acesta, dăm mai mulți bani la apărare, dar în anii următori există perspective suficient de bune. Este vorba de comunicare eficientă, dar și de protecție publică, deși vor fi și cei care se vor folosi de ocazie pentru a spune că „ne trimit copiii pe front”. Astfel de mesaje se pot formula ușor, deci trebuie să se reclădească măcar un pic certitudinea în rândul populației”, spune lectorul de la UBB.

Viitorul apărării

Rutte, care a declarat și că „suntem în siguranță acum, dar nu în patru sau cinci ani”, a spus că sectorul european de armament este „prea mic, prea fragmentat și prea încet”. Totuși, spune fostul premier olandez, cheltuielile nu ar trebui să crească atât de mult, dacă statele europene ar inova și ar colabora mai mult în achiziționarea de armament și echipament.

„Să nu uităm că Rutte a fost prim-ministru al unei țări frugale, care a avut mai degrabă excedent decât deficit bugetar. El nu se adresează neapărat Europei Centrale și de Est, ci Europei Occidentale, unde fără discuție pensiile sunt mai mari prin comparație. (...) Dar, altfel, o integrare militară, cred că ar aduce mai mulți bani decât modelul actual, cu armate diferite”, susține Țăranu, care arată către modelul propus de președintele francez, Emmanuel Macron, al armatei europene. Investiții comune ar însemna o competiție mai egală cu SUA, China sau Rusia.

„Pentru România ar fi un mare avantaj pentru că ar însemna venirea de tehnologie înaltă. Din nefericire, tehnologia militară a deschis drumurile pentru foarte multe inovații. Deci, chiar dacă e neplăcută, investiția în armament ar aduce avantaje. Asta presupune ca Uniunea Europeană să fie solidară și unită, nu atât de divizată cum este în clipa de față”, subliniază profesorul de la SNSPA.

Semnalul dat de Trump este unul important, dar nu ar trebui interpretat doar în sensul de creștere a plăților pentru armament sau soldați, punctează George Jiglău. Cadrul universitar amintește că armata americană conține un aparat birocratic imens și este structurată mai degrabă ca o corporație, având propriul sistem de asigurări de sănătate și de pensii.

„Pentru americani, este o cultură în sine când este vorba de cheltuieli militare. Când vine cineva ca Trump și spune de 5% din PIB, o face cu acest fundal în spate, dar este unul care nu este la fel pentru toată lumea. Nu doar România cred că este prinsă în ofsaid, ci mai toate statele europene, pentru că nu doar noi avem probleme cu austeritatea. Nu cred că este greu de vândut discursul acesta de creștere, pentru că avem războiul la graniță, dar trebuie să conștientizăm că aceste cheltuieli nu înseamnă doar cheltuieli pentru armată. Felul în care se poartă războiul s-a schimbat și nu este așa de ușor de văzut cu ochiul liber”, explică Jiglău.

Google dezvăluie cum își "educă" părinții din România copiii în era digitală: la ce vârstă primesc primul smartphone și principalele preocupări legate de siguranța online
Google dezvăluie cum își "educă" părinții din România copiii în era digitală: la ce vârstă primesc primul smartphone și principalele preocupări legate de siguranța online
Un studiu recent realizat de Google și compania de cercetare Topline arată că în România copiii primesc în medie primul smartphone la 8 ani, petrec zilnic între 1 și 3 ore online și...
Alertă de securitate pentru utilizatorii iPhone! Update-ul critic iOS 18.3.1 elimină o vulnerabilitate periculoasă
Alertă de securitate pentru utilizatorii iPhone! Update-ul critic iOS 18.3.1 elimină o vulnerabilitate periculoasă
Apple a lansat un update de securitate de urgență pentru iOS, destinat să rezolve o vulnerabilitate care permitea hackerilor să acceseze datele de pe iPhone-uri folosind port-ul USB. Problema a...
#buget de stat, #cheltuieli bugetare, #cheltuieli militare, #cheltuieli aparare NATO, #industrie armament, #Mark Rutte, #masuri austeritate , #buget
  1. Google dezvăluie cum își "educă" părinții din România copiii în era digitală: la ce vârstă primesc primul smartphone și principalele preocupări legate de siguranța online
  2. Alertă de securitate pentru utilizatorii iPhone! Update-ul critic iOS 18.3.1 elimină o vulnerabilitate periculoasă
  3. Veste bună pentru români: gazele și electricitatea rămân plafonate! "Cele mai bune condiții pentru facturile românilor" SURSE
  4. Cum a transformat Evolvendor procesele financiare la THETA Furniture & More pentru control și eficiență superioare
  5. 6 ani de închisoare pentru românii care nu respectă ultimul Ordin al ANAF. În ce condiții ar putea contribuabilii să ajungă după gratii
  6. Cum să folosiți funcția ascunsă din Android pentru a economisi spațiu de stocare
  7. Speranța sistemului național de irigații. Cum vor autoritățile să evite o nouă tragedie a recoltelor în 2025
  8. Cuplurile din România, mai chibzuite decât în trecut în Luna Iubirii. Sunt diferențe mari între cât și cum cheltuie românii pe cadourile de Sfântul Valentin
  9. Administraţia Fondului pentru Mediu a aprobat peste 20.000 de dosare în cadrul Programului Casa Verde Fotovoltaice. Actele erau depuse în 2024
  10. Crypto Bull Run: va supraviețui sub conducerea lui Trump?