Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB. Cheltuielile de personal reprezintă aproape 10%

Bugetul pe anul 2022 a fost construit pe o ţintă de deficit bugetar cash estimată la 5,8% din PIB şi deficit ESA estimat la 6,2% din PIB, potrivit proiectului de Lege pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2022, publicat vineri de Ministerul Finanţelor.

Cheltuielile de personal sunt estimate la 8,8% din PIB, anul viitor, în timp ce pentru anul 2023, soldul bugetar va fi de 4,4% din PIB, iar cheltuielile de personal de 8,2% din PIB.

Plafonul propus pentru datoria guvernamentală, conform metodologiei UE, este de 49,8% din produsul intern brut. Acest plafon este obligatoriu pentru anul 2022, precizează Ministerul Finanţelor.

"În anul 2022, plafonul privind finanţările rambursabile, care pot fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 1.600 milioane lei, iar plafonul privind tragerile din finanţările rambursabile contractate, sau care urmează a fi contractate de către unităţile/subdiviziunile administrativ-teritoriale, este în sumă de 2.000 milioane lei fiecare", se arată în document.

Bugetul pentru 2022 nu va include creșteri de taxe

„Pregătim un buget echilibrat şi responsabil pentru a stimula economia şi a împărţi mai corect banii ţării pentru binele tuturor românilor”, a declarat, marţi, 30 noiembrie, ministrul Finanţelor, Adrian Câciu.

"Colegii de cabinet ştiu că uşa biroului meu este oricând deschisă. Discutăm despre necesarul de finanţare pentru proiectele şi politicile fiecărui minister, despre priorităţile din programul de guvernare.

Avem ambiţia să chibzuim cât mai bine banii publici! Este nevoie de mai mare responsabilitate în alocarea bugetară, astfel încât să asigurăm pentru tot parcursul anului viitor banii pentru plata pensiilor, salariilor, drepturilor sociale, precum şi pentru finanţarea proiectelor de investiţii aşteptate de români, susţinerea serviciilor publice, îndeosebi pentru măsurile de combatere a pandemiei. Rectificarea bugetară trebuie să fie o excepţie şi nu soluţie pentru stingerea unor crize!", a spus Adrian Câciu într-o postare pe Facebook.

Ministrul Finanţelor precizează că a început analiza proiecţiilor bugetare pentru anul viitor şi fundamentarea documentelor care însoţesc proiectul de buget pentru 2022: strategia fiscal-bugetară şi proiectul legii plafoanelor bugetare.

În paralel, a început o analiză a creşterii veniturilor bugetare, bazată pe combaterea evaziunii fiscale şi pe o mai bună conformare la plată a obligaţiilor fiscale.

"Aşa cum am subliniat şi la preluarea mandatului, nu vom creşte şi nu vom introduce noi taxe pentru a aduce bani la buget. Sunt adeptul responsabilităţii fiscal-bugetare - vom ţine sub control deficitul bugetar", precizează Adrian Câciu.

România, în topul UE al creșterii datoriei publice. Cum arată raportul datorie-PIB față de extremele pozitive și negative din UE

Deficitul guvernamental în Uniunea Europeană a crescut uşor anul trecut, de la 3,4% din PIB în 2022, până la 3,5% din PIB în 2023, iar România se numără printre ţările membre cu cel mai...

”România nu este oaia neagră a Europei”. Un fost ministru de Finanțe descrie poziția țării noastre în relație cu marile deficite globale VIDEO

Discuțiile despre deficitul bugetar ridicat și procedura de deficit excesiv în care se află țara noastră încă din 2019 a acaparat dialogul public, dar prea puțin ne aplecăm asupra...