Țara vecină membră NATO unde mașina de propagandă a lui Putin face ravagii. Până și tinerii moderatori de conținut sunt atinși

NATO este de vină pentru provocarea „operațiunii militare speciale”, așa cum a numit Vladimir Putin invadarea Ucrainei. Washingtonul a ajutat Kievul să construiască laboratoare secrete de arme biologice. Ucraina este apărata de naziști, iar lumea sprijină eforturile Moscovei de a elibera țara de regimul fascist.

Aceste narațiuni false și teorii ale conspirației – concepute pentru a susține sprijinul pentru războiul lui Putin – sunt de așteptat să prindă în interiorul Rusiei și la trolii pro-Kremlin.

Dar, deși amenințarea știrilor false este globală, Bulgaria, țară membră UE și NATO, a devenit punctul zero pentru modul în care o astfel de dezinformare continuă să prolifereze în mare măsură necontrolată.

Un flux constant de opinii pro-ruse inundă dezbaterea publică despre război a Bulgariei. Punctele de discuție ale Kremlinului sunt repetate deopotrivă de politicieni, mass-media și experți. Drept urmare, invazia a divizat opinia publică, alimentând temerile că valorile democratice sunt amenințate în cea mai săracă țară a UE.

„Bulgaria a fost ținta campaniilor sistematice de dezinformare de ani de zile – iar aceste eforturi dau roade acum”, a declarat Goran Gheorghiev, analist la Centrul de Studiu al Democrației din Sofia. „Unii bulgari cred fără echivoc în teoriile conspirației și și-au pierdut încrederea în media tradițională”.

Este o preocupare nu doar pentru militanții pentru democrație, ci și pentru noul guvern al Bulgariei, format anul trecut de Kiril Petkov, a cărui campanie s-a concentrat pe curățarea politicii și combaterea corupției.

Pentru vest-europeni, exemplele de povești de conspirație în cascadă și pătrunderea opiniilor pro-Putin sunt șocante. La scurt timp după ce Rusia a invadat Ucraina la sfârșitul lunii februarie, Petkov a fost nevoit să-și demită propriul ministru al apărării, care a continuat să se refere la invazia ilegală drept o „operațiune specială”, adoptând eufemismul favorit al lui Putin.

Personalități publice și mass-media populare din Bulgaria difuzează și povești pro-ruse din alte părți. Cum este cazul fabricii de oțel Azovstal din Mariupol, unde o mână de soldați ucraineni au rezistat împotriva asediului rusesc timp de săptămâni până când în cele din urmă s-au predat.

Tabloidul rus pro-Kremlin Komsomolskaia Pravda a transmis o versiune a evenimentelor care înfățișează trupele ucrainene drept naziști. Articolul a fost apoi tradus și preluat în tabloidul bulgar Trud. În articol se afirmă că soldații ucraineni care s-au predat erau plini de tatuaje cu svastici și citate din Hitler.

Articolul a intrat în atenția jurnalistului și prezentatorului de televiziune bulgar Martin Karbovski, care l-a distribuit celor 530.000 de urmăritori ai săi de pe Facebook.

Potrivit lui Bojidar Bojanov, ministrul bulgar al guvernării electronice, problema este greu de rezolvat. Bulgaria a avut o slăbiciune sistemică față de propaganda rusă cu mult înainte de începerea războiului, a spus el.

„Kremlinul folosește fabrici de troli, site-uri anonime și mass-media locală pe care le controlează într-un fel sau altul”, a spus Bojanov pentru POLITICO. „Ca și în alte țări din Europa de Est, nu putem pur și simplu să închidem mai multe instituții media controlate de Rusia și să rezolvăm problema dezinformării.”

Eforturile repetate ale guvernului de a forța Facebook și alte companii de social media să facă mai mulți pași pentru a curăța propaganda rusă de pe platformele lor au eșuat în mare parte, a declarat Bozhanov pentru POLITICO.

Polonia și Ungaria s-au luptat, de asemenea, să facă față propagandei pro-Rusia. Dar de ce este Bulgaria aparent atât de vulnerabilă? Răspunsul este parțial cultural.

Legăturile istorice dintre Bulgaria și Rusia sunt profunde. Mulți bulgari vorbesc rusă și, prin urmare, le este ușor să acceseze versiunea de la Kremlin a evenimentelor. Înainte de invazia Ucrainei, Moscova era văzută de mulți ca un aliat.

În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878, Rusia i-a învins pe turci și a pus capăt stăpânirii otomane în Bulgaria. De atunci, în Bulgaria a existat o tendință de gândire care vede Rusia ca pe o eliberatoare.

„Fragilă și instabilă”

Doar 10% dintre bulgari cred că mass-media din țara lor este independentă, dar se pare că mulți sunt încă dispuși să creadă ceea ce citesc. „Una dintre marile probleme ale societății bulgare este lipsa gândirii critice”, a declarat Velislava Popova, redactor-șef al site-ului de știri Dnevnik.bg . „Bulgarii au mai multe șanse să aibă încredere în știrile false și manipulări, deoarece nu știm să distingem dezinformarea.”

În timpul pandemiei, teoreticienii conspirației au semănat minciuni în întreaga lume și au găsit un public deosebit de receptiv în Bulgaria, unde ratele de ezitare la vaccin erau ridicate.

Partidul omolog AUR din Bulgaria, Renașterea, ultranaționalist, a valorificat conspirațiile COVID-19 în timpul alegerilor din toamna trecută și s-a transformat dintr-o voce marginală într-o forță politică reprezentată în parlament. Acum, partidul își îndreaptă atenția asupra războiului.

A organizat mitinguri de „pace” în care au fost difuzate opiniile Kremlinului asupra războiului și au fluturat steaguri rusești. Filmările cu evenimentele de la Revival au fost preluate de presa rusă și prezentate ca dovadă a sprijinului bulgar pentru invazia Ucrainei.

Liderul partidului Renașterea, Kostadin Kostadinov, are aproximativ 270.000 de urmăritori pe Facebook și domină dezbaterile politice de pe rețea.

Facebook este încă cea mai populară rețea de socializare din Bulgaria, ceea ce este important pentru că, potrivit Reuters Institute Digital News Report 2021, aproape 70% dintre bulgari își primesc știrile din rețelele sociale.

În martie, a fost lansată o petiție prin care se cere mai multă transparență cu privire la modul în care Facebook își moderează conținutul. „Am observat o tendință interesantă – profilurile care nu spuneau nimic greșit au fost blocate, în timp ce cele care erau agresive și susțineau războiul din Ucraina nici măcar nu au putut fi înlăturate”, a declarat Martin Ossikovski, lector în istoria presei la New Bulgarian University.

O posibilă explicație, a spus Ossikovski, este că trolii ruși vizează anumite profiluri, raportându-le în scoruri pentru presupusa încălcare a regulilor rețelelor sociale, iar algoritmii Facebook îi blochează automat.

Facebook a declarat că luptă împotriva propagandei alături de autoritățile din Bulgaria. „Luăm măsuri extinse pentru a combate răspândirea dezinformării cu privire la serviciile noastre în regiune și continuăm să ne consultăm cu experți externi și cu administrațiile publice, inclusiv din Bulgaria”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei-mamă a Facebook, Meta.

„Eliminăm conținutul care încalcă politicile noastre și colaborăm cu verificatori de fapte terți din regiune pentru a dezminți afirmațiile false. Când evaluează ceva ca fiind fals, mutăm acest conținut mai jos în Feed, astfel încât mai puțini oameni să îl vadă. De asemenea, oferim oamenilor mai multe informații pentru a decide ce să citească, să aibă încredere și să distribuie, adăugând etichete de avertizare la conținutul evaluat fals.”

Dar putregaiul poate fi prea adânc fixat. Potrivit lui Ossikovski, subcontractanții Facebook pentru moderarea conținutului ar putea lucra cu „angajați tineri, necalificați, fără experiență, care nu știu prea multe despre etica mass-media și sunt susceptibili de a fi influențați ei înșiși de propaganda pro-rusă”. Chiar și atunci când postările care răspândesc minciunile Moscovei sunt raportate acestor moderatori, „de fapt, ei nu le văd ca fiind problematice”.

Există un lucru care ar putea schimba toate acestea: războiul în sine. În ciuda abundenței de propagandă, există semne că opinia publică bulgară s-a schimbat de când a început invazia. Gradul de aprobare al lui Putin în Bulgaria a fost de 32% în februarie, iar în aprilie aceasta a scăzut la 25 la sută.

„Odată ce Rusia a început să bombardeze orașele ucrainene”, a spus Gheorghiev, „oamenii au început instinctiv să se îndoiască de minciuni”.

Ce crede Kremlinul că vrea să facă Ucraina în timpul armistițiului olimpic

Kremlinul a reacţionat, marţi, la apelul preşedintelui francez Emmanuel Macron pentru un armistiţiu în conflictele internaţionale în timpul Jocurilor Olimpice de la Paris, spunând că...

De ce are nevoie Ucraina pentru a câștiga războiul cu Rusia. Sfatul fostului comandant al trupelor americane în Europa

Victoria pentru Ucraina este acum cea mai bună modalitate de a ne asigura că NATO nu trebuie niciodată să lupte direct împotriva Rusiei. La zece ani de la invazia Rusiei în Ucraina, care a...