Bullying-ul asupra copiilor poate duce la suicid. Acesta trebuie recunoscut și combătut deoarece eprezintă un fenomen social grav, în continuă creștere și amplificat de rețelele de socializare.
Mai exact, bullying-ul este un comportament agresiv repetat, menit să rănească o altă persoană: fizic, mental sau emoțional.
Bullying-ul naște tragedii, copiii ajung să își ia viața din cauza abuzurilor repetate suferite la școală din partea colegilor. Amintim acel caz când un băiețel de 8 ani Ohio s-a spânzurat după ce ani la rând a fost victima bullying-ului.
Și în România avem astfel de cazuri tragice. Reamintim cum un adolescent de 18 ani, care absolvise clasa a XII-a și se pregătea pentru BAC, a fost găsit spânzurat la marginea oraşului Petrila, din județul Hunedoara. Prietenii spuneau că nu a mai suportat umilințele la care fusese supus.
Statisticile recente cu privire la victimele bullying-ului sunt dramatice, atrag atenția specialiștii. Pentru Ziare.com, Corina Pop, psiholog și psihoterapeut a explicat de ce se poate ajunge la suicid.
"Bullying-ul poate conduce la suicid. Odată instalată depresia, și fiind victimele unui abuz în mod constant, tendința lor este să scape de această durere provocată de bullying și metoda cea mai ușoară este prin sinucidere", a explicat Corina Pop.
"Autoritățile ar trebui să faciliteze crearea unui climat sigur și pozitiv în unitățile de învățământ. Ministerul învățământului ar trebui să nu mai amâne să stabilească implementarea unui plan anti-bullying la nivelul fiecărei unități școlare.
Un plan care să cuprindă activități de informare, măsuri de comunicare și formare internă, participarea la tot felul de grupuri psihologice, proceduri de intervenție într-o situație de bullying", spune psihoterapeutul.
"Oricine poate să devină o victimă a bullying-ului. Printre efectele pe termen scurt se numără izolarea, agresivitatea, modificările obiceiurilor alimentare, tulburări de somn, disconfort. Poate să ducă și la scăderea stimei de sine, dureri de stomac, de cap sau să aibă performanțe școlare scăzute.
Pe termen lung, victimele pot ajunge să nu se poată integra pe piața muncii, se pot cufunda în droguri și alcool sau pot să dezvolte tulburări psihice", punctează specialistul.
Potrivit anchetei "Salvați Copiii", patru din cinci elevi (82%) spun că au fost martorii unor situații de bullying în școala unde învață, iar circa trei sferturi (73%) că au asistat la situații de bullying în propria clasă.
Totodată, peste un sfert (27%) admit că au fost autori ai actelor de bullying. Unul din 10 respondenți afirmă că s-a aflat des sau foarte des ținta unor fapte de bullying, potrivit Salvați Copiii.
- Practic toți (99%) sunt familiarizați cu termenul de bullying
- 28% afirmă că au asistat cu frecvență ridicată (des și foarte des) la acte de bullying
- 21% spun că situațiile de bullying în propria clasă au avut o frecvență ridicată.
- În grupul de prieteni – incidența fenomenului pare a fi mai redusă, aproape jumătate dintre elevi (45%) spunând că au asistat la astfel de situații în grupul de prieteni, în timp ce frecvențele ridicate au fost semnalate de doar 1 din 10 copii
- Rețelele de socializare sunt indicate ca mediu în care copiii asistă frecvent la situații de bullying – 79% dintre ei afirmând că au asistat la astfel de situații, iar 45% declarând că asistă la cyberbullying des sau foarte des.
- 84% dintre elevi afirmă că, în situații de bullying, au intervenit activ în sprijinul victimei
- Puțin peste o treime (34%) dintre elevi afirmă că s-au aflat în poziția de martor pasiv la situații de bullying
- Trei sferturi dintre copii (74%) susțin că discută cu adulții despre situațiile de bullying, iar 22% din ei afirmă că fac acest lucru rar sau foarte rar.
- Peste trei sferturi dintre respondenți (77%) afirmă că, în situații de bullying, adultul care intervine este profesorul diriginte
- Cu o frecvență mai redusă (51%) a fost indicat directorul, urmat de alte cadre didactice (42%), alți elevi (35%), profesorul de serviciu (25%), consilierul școlar (18%), în timp ce 2% dintre respondenți susțin că nimeni nu intervine în astfel de situații.
Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu declarase, anul trecut, că până la începerea anului şcolar 2021-2022, se vor constitui grupuri de acţiune anti-bullying în orice şcoală.
"Conform legii, din aceste grupuri fac parte: directorul şcolii, trei profesori cu competenţe specifice, reprezentanţi ai elevilor, ai părinţilor, ai autorităţii locale şi profesorul consilier. Avem nevoie de constituirea cât mai eficientă posibil a acestor grupuri anti-bullying", spunea Sorin Cîmpeanu.
Reamintim că Ziare.com a scris, anul trecut, că Sorin Cîmpeanu anunța câte un consilier școlar, plătit din fonduri europene timp de doi ani, în 1.000 de școli. Ministrul afirma la acea vreme că „vrem să aibă câte un consilier școlar, câte un psiholog (…) până la finalul anului 2023, începând, dacă se poate, din toamna acestui an”.