La mai bine de un an după listarea Hidroelectrica, fondurile de pensii Pilon II au continuat să investească preponderent în acţiuni la Bursa de Valori Bucureşti, astfel că la sfârşitul lunii august 2024, fondurile obligatorii au ajuns să depăşească semnificativ pragul de 50% din free float-ul oficial al majorităţii companiilor importante precum Romgaz, OMV Petrom sau Hidroelectrica.
Free float-ul unei burse de valori se referă la totalitatea acțiunilor unei companii listate la bursă care sunt disponibile pentru tranzacționare liberă pe piață. Aceste acțiuni nu sunt deținute de acționari strategici (precum fondatori, membri ai consiliului de administrație sau investitori mari care au un pachet de control), ci sunt distribuite între acționarii minoritari, cum ar fi investitori individuali sau instituționali care nu influențează direct deciziile companiei.
În acest sens, Mihai Căruntu, vicepreşedinte Asociaţia Analiştilor Financiar-Bancari din România, a declarat pentru Ziarul Financiar că „la BVB avem, aferent ultimelor şase luni, o lichiditate de circa 2,5 milioane euro/şedinţă pentru Banca Transilvania, în jur de 2 milioane euro/şedinţă pentru Hidroelectrica şi OMV Petrom, în timp ce peste 0,5 milioane euro/şedinţă consemnăm doar pentru Romgaz şi Fondul Proprietatea. Marea majoritate a celorlalte titluri care se regăsesc în portofoliile fondurilor de pensii se poziţionează la un nivel al lichidităţii intre 0,1 milioane euro/şedinţă şi 0,5 milioane euro/şedinţă, chiar modest pentru a putea fi absorbite în tihnă capitalurile de care dispun marii jucători instituţionali.
Un exemplu oferit de specialist este MedLife, care are 82% din acțiunile libere (free float) deținute de fondurile de pensii, ceea ce poate îngreuna tranzacțiile libere și stabilitatea prețurilor. Mai exact, pentru investitori poate fi din ce în ce mai greu să găsească cumpărători sau vânzători la prețuri constante.
Potrivit explicațiile oferite de Mihai Căruntu, „dimensiunea redusă a Bursei de Valori Bucureşti face dificilă absorbţia fluxurilor de lichidităţi din partea fondurilor de pensii. Iar continuarea cu aceeaşi intensitate a investiţiilor la BVB nu este oricum rezonabilă dat fiind impactul negativ evident asupra lichidităţii principalelor acţiuni”, punctează acesta în analiza citată de ZF.
Practic, având în vedere dimensiunea redusă a pieței bursiere din România, devine din ce în ce mai impractic pentru fondurile de pensii să continue să investească intens în aceleași acțiuni, deoarece poate duce la scăderea lichidității pieței și la fluctuații din ce în ce mai mari de preț.