Bursele lumii au crescut la record după record în ultimii ani, dar semne de încetinire economică în mai multe piețe importante pun frica de recesiune a investitorilor sub reflector. Într-o săptămână, mai multe evenimente din Statele Unite, China și Germania au făcut indicii bursieri importanți să tremure. În acest context, continuarea unei reveniri modeste de la începutul zilei de luni, 9 septembrie, depinde de inclusiv de deciziile de politică monetară așteptate în SUA și în Europa și de interpretarea pe care le-o dau investitorii.
La începutul lunii august, revizuiri ale prognozelor de creștere ale marilor companii europene și americane, în special în sectorul tehnologic, au fost completate de creșterea dobânzilor în Japonia, ducând la o reacție de vânzări în lanț și la scăderi ale principalilor indici bursieri. La acești factori s-au adăugat îndoieli privind direcția economiei americane, după datele sub așteptări privind șomajul din iulie.
În ultimii aproape doi ani, marii indici bursieri au fost doar pe creștere. De la un vârf recent înregistrat pe 30 august, indicele american S&P 500, care reunește cele mai mari companii din SUA și printre cei mai urmăriți de investitori, a pierdut 4,25% într-o săptămână. Similar, față de același punct de referință, indicele Nasdaq-100, în care sectorul tehnologic este supra-reprezentat, a pierdut 6,75%. Ambii indici sunt la valori sub cele de la începutul lui august, când piața se clătina sub presiunea vânzărilor.
Pentru Nasdaq, este cea mai importantă scădere din noiembrie 2022, subliniază Bloomberg. Vineri, 6 septembrie, numărul locurilor de muncă adăugate în economia SUA a fost puțin sub așteptările analiștilor, dar autoritățile au redus și cifrele pentru iunie și iulie. Șomajul a scăzut ușor la 4,2%, dar cifrele nu au fost suficiente pentru a ameliora fricile investitorilor, înainte ca Rezerva Federală să anunțe cu cât reduce rata dobânzii-cheie, conform The Guardian.
În SUA, peste indicatorii economici se adaugă incertitudinea alegerilor, o cursă strânsă între fostul șef de stat Donald Trump și vicepreședinta în funcție, Kamala Harris, care urmează să se întâlnească pentru a dezbate pe 10 septembrie. Chiar și o reducere de 0,5% a dobânzilor, un procent care nu este garantat, fricile ar putea rămâne; investitorii ar putea interpreta o astfel de măsură ca un răspuns necesar la încetinirea activității economice, nu ca un semnal de a cumpăra mai multe acțiuni, spuneau analiștii multinaționale JPMorgan Chase & Co, scria Bloomberg acum o săptămână.
În Europa, încrederea consumatorilor rămâne sub nivelul de dinainte de pandemia de coronavirus, iar cheltuielile lor circumspecte nu au reușit să ridice economia zonei euro între aprilie și iunie. Acest lucru vine pe un fond care, pe hârtie, prezintă semnele bune pentru o revenire economică, după o reducere a ratei inflației, un prag minim al șomajului și o majorare a salariilor, analizează publicația americană.
Și Banca Centrală Europeană ar urma să reducă dobânzile în următoarea ședință, dar economiștii și analiștii nu pariază pe o evitare certă a unei recesiuni în zona euro. Contextul macroeconomic se reflectă în clar în Germania, cea mai mare economie a blocului european, unde evoluțiile de la trimestru la trimestru arată o stagnare. Recent, producătorul auto Volkswagen a anunțat că vrea să închidă două fabrici din țară, o premieră negativă, iar economiștii spun că ar urma și mai multe pierderi de locuri de muncă în sectorul industrial.
În ultimele luni, companiile europene de produse de lux listate la bursă au pierdut 240 de miliarde de dolari în capitalizare. Activitatea industrială a Chinei s-a contractat pentru a patra lună consecutiv în august, iar bogații din a doua cea mai mare economie a lumii sunt unii dintre cei mai mari consumatori ai produselor de lux din Europa. O posibilă înrăutățire a situației economice în această țară poate pune și mai multă presiune pe firmele europene, iar analiștii văd o încetinire a creșterii acestor companii în restul anului și în 2025, care vine după creșteri peste creșteri, conform Bloomberg.