Decizia CCR de a-i respinge definitiv candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025 a generat controverse intense și a adus în prim-plan o întrebare esențială: unde se termină libertatea democratică și unde începe necesitatea protejării valorilor constituționale? În timp ce susținătorii lui Georgescu acuză o limitare a drepturilor și alte îngrădiri, experții subliniază că măsura este justificată de incompatibilitatea dintre discursul său și principiile fundamentale ale statului de drept. Cazul lui Georgescu ridică astfel o problemă mai largă despre modul în care societatea românească definește și protejează democrația, echilibrând libertățile individuale cu imperativele constituționale.
Totodată, cei care analizează politica spun că respingerea candidaturii lui Călin Georgescu nu reprezintă o interdicție generală asupra unui curent suveranist sau naționalist, atât timp cât acesta se încadrează în limitele legale și nu promovează idei legionare, fasciste sau antisemite, sancționate prin lege. Prof. univ. dr. Sergiu Mișcoiu, care predă Științe Politice la Facultatea de Studii Europene, Universitatea Babeș-Bolyai, a vorbit pentru Ziare.com despre limitele democrației și modul în care instituțiile statului ar trebui să acționeze pentru a proteja valorile fundamentale ale României.
Decizia de a respinge candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 2025 a stârnit dezbateri aprinse în spațiul public. Susținătorii săi consideră că acest demers este un atac la adresa democrației, în timp ce analiștii politici argumentează că decizia este justificată prin prisma principiilor constituționale și a cadrului legal. Politologul Sergiu Mișcoiu clarifică faptul că democrația nu presupune dreptul absolut al oricui de a candida, ci funcționează pe baza unui set de reguli stricte.
„Cred că trebuie să fim totuși limpezi. Democrația înseamnă nu dreptul oricui de a face orice. Mai ales în ceea ce privește dreptul de a fi ales, de a candida și de a fi ales. Există în toate sistemele democratice un sistem de reguli restrictive care obligă pe cei care vor să îndeplinească roluri publice să se conformeze cu sistemul instituțional-constituțional și cu valorile și principiile enunțate de acesta. Nu este cazul domnului Georgescu, în mod foarte limpede. Domnul Georgescu a contestat de la apartenența euro-atlantică a României, care este înscrisă în Constituție, la valorile și principiile liberale și democratice, iarăși menționate în mai multe articole ale Constituției. Și acest lucru reprezintă un temei cred suficient pentru care se poate respinge candidatura cuiva la alegerile prezidențiale. Să nu uităm că în România avem o interdicție formală, de exemplu, să funcționeze partide care se intitulează „partid comunist”. Și asta s-a întâmplat imediat după decembrie 1989”, a explicat Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
Mai mult, profesorul Sergiu Mișcoiu amintește că există precedente juridice și politice pentru astfel de decizii. Spre exemplu, după Revoluția din 1989, partidele comuniste au primit interdicții tocmai pentru a preveni orice tentativă de revenire la un regim care contravine democrației.
„Considerându-se că încercările unor factori politici de a ne întoarce la o ordine care nu este cea a democrației liberale, pe care am îmbrățișat-o prin Revoluția din decembrie 1989, reprezintă acte subversive împotriva statului și acestea nu pot fi tolerate. Și noi avem deja o legislație și o practică în acest domeniu. Până acum, desigur, instituțiile au fost adormite sau semi-adormite și nu au avut reacții în direcția apărării democrației. Cred că e bine că, în sfârșit, avem asemenea reacții”, a opinat Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.
Politologul consideră că respingerea candidaturii lui Călin Georgescu nu echivalează cu o interdicție asupra curentelor suveraniste sau naționaliste, atâta timp cât acestea respectă cadrul legal și nu promovează ideologii nepermise în România.
„Faptul că domnul Georgescu nu este lăsat să candideze nu reduce cu nimic posibilitatea unor candidați care s-ar înscrie pe o direcție, să spunem, suveranistă, care ar milita pentru o serie de idei care nu sunt legionare, fascistoide, antisemite sau altele, pedepsite de lege, ci pentru naționalism, suveranism sau propriu unui anumit tip de idei, ideologie politică, tolerată în sistemele democratice, nimic nu i-ar împiedica pe aceștia că se înscrie în cursa prezidențială și să candideze în alte funcții. Și aici vorbim de un candidat care a îmbrățișat idei, discursuri și propuneri de program politic care sunt din zona neolegionarismului și sunt pedepsite de lege”, mai spus Sergiu Mișcoiu pentru Ziare.com.