Călin Popescu Tăriceanu a mizat pe „cartea” lui Tudorel Toader la ultimul termen al dosarului. Ce a spus fostul șef al Senatului în ultimul cuvânt

Fostul șef al ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, va afla pe data de 9 mai dacă rămâne achitat în dosarul în care a fost trimis în judecată în legătură cu menținerea ilegală în funcție a unui senator condamnat, Ovidiu Marciu, sau dacă – dimpotrivă – Completul de 5 judecători de la Înalta Curte îl va găsi vinovat.

Înalta Curte de Casație și Justiție – C5 a dezbătut, luni, 14 martie, apelul în dosarul în care Secția Penală a aceleiași instanțe a decis, pe data de 7 decembrie 2021, achitarea lui Călin Popescu Tăriceanu în dosarul în care era judecat în legătură cu presupusa menținere ilegală în funcție a unui fost senator PSD, Ovidiu Marciu.

Avocatul lui Călin Popescu Tăriceanu, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, a pledat în fața Completului de 5 judecători pentru menținerea deciziei de achitare a clientului său, dată în urmă cu câteva luni de instanța de fond.

„Cât e președintele Senatului de președinte, el nu poate stabili ordinea de zi! Nu întocmește ordinea de zi, nu hotărăște excluderea unui senator. Acestea sunt de competența Comisiei juridice. Ce a făcut Călin Popescu Tăriceanu: a trimis hotărârea Biroului Permanent la Comisia juridică, decizie pe care a luat-o în conformitate cu prevederile din regulament. Tot la Comisia juridică a ajuns un punct de vedere susținut de USR, au fost dezbateri și nu s-a finalizat raportul. Departe de mine de a spune că e vina Comisiei juridice! Dar acum, membri ai Comisiei juridice au venit martori împotriva lui Călin Popescu Tăriceanu. Atunci, au concluzionat că Marciu nu se află în poziția de a fi revocat. Vă depun 4 decizii ale CCR pe care le cunosc, pe care le-am trăit (n.r. – pe vremea când Tudorel Toader era judecător la CCR). CCR spune că e obligatoriu raportul Comisiei juridice în vederea întocmirii referatului de constatare a vacantării poziției de senator. Dar pentru Senat nu e obligatorie hotărârea Comisiei juridice. Martorul Cazanciuc (n.r. – Robert Cazanciuc, fost șef al Comisiei juridice) a spus că nu s-a întocmit raportul, că președintele Senatului are o putere extrem de limitată, mai degrabă de reprezentare decât de autoritate. În condițiile în care nu există nicio dispoziție legală a președintelui Senatului în procedura de revocare a unui senator, atunci noi spunem că nu poate fi vorba despre o neîndeplinire a obligațiilor de serviciu”, a explicat avocatul Tudorel Toader.

În ultimul cuvânt, Tăriceanu a declarat: „Domnule Președinte, Onorată instanță, am să fiu succinct: sunt întru totul de acord cu cele susținute de avocatul meu. Acuzația se întemeiază pe prevederile legii cu privire la incompatibilitățile pe perioada mandatului. De aceea, Comisia juridică a fost în încurcătură. Nu există în Regulamentul Senatului sau în lege prevederi care să reglementeze relația președintelui Senatului – Plenul Senatului. Președintele Senatului are 2 atribuții: convoacă Plenul și sesizează CCR, atât. În acest caz (n.r. – legat de Ovidiu Marciu) trebuia să fie parcurs următorul traseu: convocarea Biroului Permanent Național, BPN să sesizeze Comisia juridică, cei de la Comisie să întocmească un referat, apoi să fie supus la vot în Plen. Numai Plenul poate să suplimenteze ordinea de zi. Nu se pune problema unui președinte (n.r. – al Senatului) moale sau autoritar. Eu, ca președinte al Senatului, nu am comis niciun abuz. Aș fi comis dacă interveneam pentru suplimentarea ordinii de zi sau la Comisia juridică”, a declarat Călin Popescu Tăriceanu.

Ce i se imputa fostului premier

Procurorii Parchetului General îi imputau lui Călin Popescu Tăriceanu că, pe vremea când era șeful Senatului, n-ar fi făcut demersuri pentru vacantarea postului de senator ocupat de Ovidiu Marciu, care fusese găsit incompatibil de Agenția Națională de Integritate (ANI) la nivelul anilor 2010-2012.

Ambii au fost trimiși în judecată de Parchetul general, Călin Popescu Tăriceanu fiind acuzat de abuz în serviciu, iar Ovidiu Marciu de uzurpare de calități oficiale.

La termenul de marți, 9 noiembrie 2021, procuroarea PG a recunoscut că întreg rechizitoriul a fost construit pe „o confuzie” între normele de drept care se aplică în caz de incompatibilitate și cele care dispun interdicția de a ocupa o funcție.

Avocata lui Ovidiu Marciu a explicat în fața Înaltei Curți că, într-adevăr, ANI l-a găsit pe clientul său în incompatibilitate, dar nu pentru funcția de senator, cu pentru cea pe care o ocupa în perioada 2010-2012, respectiv de consilier județean al CJ Giurgiu. Apărătoarea lui Marciu a declarat că de la finalizarea raportului ANI și până la o decizie definitivă a ICCJ au trecut niște ani.

Chiar și așa, după ce ICCJ a pronunțat decizia definitivă cu privire la incompatibilitatea lui Marciu de a fi – în același timp – și consilier județean și contractor pe un șantier din Giurgiu, el a fost eliberat din funcția pe care o ocupa la Consiliul Județean, astfel că nu poate fi pedepsit de două ori, adică nu i se putea interzice să ocupe fotoliul de senator, a mai explicat avocata.

Comisiile parlamentare au avizat pozitiv candidații PSD, PNL și UDMR la Consiliul Concurenței. Ce s-a întâmplat cu candidaturile USR și AUR

Comisiile juridice şi economice din Camera Deputaţilor şi Senat au avizat favorabil, luni, 22 aprilie, candidaturile propuse de PSD, PNL, UDMR și de către premierul Marcel Ciolacu, pentru...

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....