Complicele lui Tăriceanu la mita pentru contractele Microsoft ajunge din nou la Înalta Curte. Magistrații nu se înțeleg care să-l judece pe Petru Berteanu

Afaceristul Petru Berteanu, acuzat că l-ar fi ajutat pe Călin Popescu Tăriceanu să ia mită pentru prelungirea contractelor Microsoft pe vremea când era premier, ar putea ajunge să fie judecat alături de fostul lider ALDE. Curtea de Apel București a trimis dosarul pe rolul Înaltei Curți pentru a dezbate posibilitatea reunirii celor două cauze.

Un judecător de la Curtea de Apel București (CAB) a hotărât joi, 2 iunie, declinarea competenței judecării dosarului în care este inculpat Petru Berteanu în favoarea Înaltei Curți (ICCJ).

Problema este că instanța supremă a fost cea care a trimis cauza lui Berteanu pe rolul CAB, pe 14 aprilie 2021, atunci când a hotărât că Tăriceanu ar trebui judecat separat de complicele lui.

Decizia de joi a CAB ar putea însemna începutul unui conflict de competență între instanța supremă și instanța ierarhic inferioară.

„În temeiul art. 44 alin. 1 Cod procedură penală, raportat la art. 43 alin. 2 lit. b Cod procedură penală, trimite prezenta cauză la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală, în vederea discutării reunirii dosarului nr. 1561/2/2021 al Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I Penală la dosarul nr. 619/1/2021 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia Penală. Pronunţată în şedinţă publică azi, 02.06.2022”, se arată în minuta deciziei.

Reamintim că Înalta Curte a constatat legalitatea rechizitoriului în dosarul mitei lui Tăriceanu în urma închierii dezbaterilor în cameră preliminară. Următorul termen al dosarului e 9 iunie.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins pe 14 aprilie 2021 o cerere de reunire a dosarelor în care au fost trimişi în judecată, separat, fostul premier Călin-Popescu Tăriceanu şi omul de afaceri Petru Berteanu, în legătură cu mita de 800.000 de dolari care ar fi fost primită pentru licenţele Microsoft.

Ping-pong între instanțe cu dosarul lui Petru Berteanu

În decembrie 2019, Petru Berteanu a fost trimis în judecată de DNA, la Curtea de Apel Bucureşti, pentru complicitate la luare de mită, fiind acuzat că l-ar fi ajutat pe Călin-Popescu Tăriceanu să primească foloase materiale de la reprezentanţii firmei Fujitsu Siemens GMBH Austria, astfel încât Guvernul să prelungească, prin acte adiţionale, licenţele IT Microsoft pentru şcoli.

Ulterior, în martie 2021, Tăriceanu a fost trimis şi el în judecată pentru luare de mită, dosarul fiind înregistrat la Instanţa supremă.

Tot în martie 2021, un judecător de cameră preliminară de la Curtea de Apel Bucureşti a hotărât trimiterea dosarului lui Petru Berteanu la ICCJ, pentru a discuta posibilitatea reunirii celor două dosare, solicitare respinsă pe 14 aprilie 2021.

„Respinge, ca inadmisibilă, cererea de reunire a dosarului nr.1561/2/2021/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia I Penală, privind pe inculpatul Berteanu Petru, la dosarul nr.619/1/2021/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală, privind pe inculpatul Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton. Definitivă”, se arată în decizia Instanţei supreme.

Acuzațiile procurorilor DNA în dosarul mitei lui Tăriceanu

Procurorii DNA susţin că Petru Berteanu a primit de la reprezentanţii companiei Fujitsu Siemens suma de 2.581.519 dolari, prin intermediul unei societăţi offshore, reprezentând un procent de 10% din primele două acte adiţionale încheiate în legătură cu prelungirea licenţelor Microsoft. Comisionul corespunzător celui de-al treilea act adiţional nu ar mai fi fost achitat din cauză că a fost instalat un nou Guvern, din care Tăriceanu nu mai făcea parte.

Conform DNA, Berteanu i-a remis lui Tăriceanu 800.000 dolari, prin plata parţială a datoriei pe care fostul premier ar fi avut-o faţă de o companie care îi furnizase consultanţă politică în perioada 2007 - 2008. Restul de bani până la 2,5 milioane dolari au rămas în patrimoniul omului de afaceri şi al unei persoane apropiate de acesta, suma fiind blocată parţial de autorităţile din Austria.

În cazul lui Berteanu, DNA a solicitat în rechizitoriu confiscarea sumei de 830.000 euro, precum şi a sumei de 590.000 euro de la persoana care a primit o parte din comision. În acest scop, au fost indisponibilizate cinci imobile situate în Bucureşti evaluate la suma de 782.500 euro, precum şi un cont deschis la o bancă din Austria.

Pe de altă parte, în ceea ce îl priveşte pe Tăriceanu, DNA a pus sechestru asigurator pe bunuri imobile până la concurenţa sumei de 800.000 dolari, echivalent în lei - 3.204.640 lei.

Citește și:

Martorele lui Beuran: O directoare și o secretară s-au întrecut în a-l apăra pe „domnul profesor” acuzat de mită. Martoră: „Denunțătoarea e o sociopată!”

Colegele lui Mircea Beuran s-au încurcat în declarații marți, 21 martie, în dosarul în care chirurgul este acuzat că a luat mită 10.000 de euro de la o tânără rezidentă pentru a obține...

Judecătoarea șpăgară de la Tribunalul București scapă de dosar prin prescripție. Elena Burlan Pușcaș își va lua salariile din urmă și va „savura” pensia specială

Judecătoarea Elena Burlan-Pușcaș de la Tribunalul București, condamnată pe fond la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare pentru o șpagă de 10.000 de euro pentru condamnarea cu...