Sinuciderea asistată a canadienilor săraci. Legile privind dreptul de a muri, criticate pentru aplicare abuzivă

După ce a pledat fără succes pentru locuințe la prețuri accesibile pentru a ajuta la ameliorarea stării sale cronice de sănătate, o femeie canadiană și-a încheiat viața în februarie, în temeiul legilor țării privind sinuciderea asistată. O altă femeie, care suferă de aceeași afecțiune și trăiește și din plăți de invaliditate, aproape a ajuns la aprobarea finală pentru a-și pune capăt vieții.

Cele două cazuri importante au provocat neîncredere și indignare și au scos la lumină legile Canadei privind dreptul de a muri, despre care criticii susțin că sunt folosite abuziv pentru a-i pedepsi pe cei săraci și infirmi. La sfârșitul lunii aprilie, revista britanică The Spectator a publicat o poveste cu titlul provocator: De ce Canada îi eutanasiază pe săraci?

Experții medicali și juridici avertizează că o acoperire mediatică suprasimplificată a cazurilor nu reușește să surprindă realitățile sistemului – și avertizează că acoperirea senzaționalistă a câtorva cazuri „extreme” ignoră o criză mai mare în sistemele de sănătate ale țării.

În februarie, unei femei din Ontario, în vârstă de 51 de ani, cunoscută sub numele de Sophia, i s-a acordat moartea asistată de un medic, după ce boala ei cronică a devenit intolerabilă, iar subvenția ei mică pentru dizabilități i-a lăsat foarte puțin pentru a supraviețui, potrivit The Guardian.

„Guvernul mă vede ca pe un gunoi consumabil, un plângător, ceva inutil și o corvoadă”, a spus ea. Timp de doi ani, ea și prietenii săi au pledat fără succes pentru condiții de viață mai bune, a explicat femeia.

Acum a apărut un al doilea caz cu mai multe paralele: o altă femeie, cunoscută sub numele de Denise, a solicitat și ea să-și pună capăt vieții după ce nu a reușit să-și găsească o locuință potrivită și s-a străduit să supraviețuiască cu plățile pentru invaliditate.

Ambele femei au fost diagnosticate cu sensibilitate chimică multiplă (MCR), o afecțiune în care substanțele chimice comune, precum cele din fumul de țigară și detergenții de rufe, pot declanșa greață, dureri de cap orbitoare și, în cazuri extreme, șoc anafilactic. Ambele au susținut, de asemenea, că locuințele specializate - unde fluxul de aer este mai controlat - le-ar ușura simptomele debilitante.

Neputând munci, fiecare a primit 1.169 de dolari canadieni pe lună – plasându-le cu mult sub pragul sărăciei din cea mai populată și mai scumpă provincie din Canada.

Pentru activiști, cazurile au ajuns să reprezinte eșecul Canadei de a avea grijă de cetățenii săi cei mai vulnerabili – și au ridicat întrebări cu privire la modul în care sunt aplicate legile privind sinuciderea asistată.

Dar experții avertizează că aceste cazuri sunt folosite și de grupurile care se opun asistenței medicale la deces (Maid) în încercarea de a reduce legislația – mai degrabă decât să analizeze modul în care guvernele pot îmbunătăți traiul persoanelor care trăiesc cu dizabilități.

„Locuința inadecvată nu este unul dintre criteriile de eligibilitate pentru asistența medicală la moarte. În timp ce circumstanțele de viață ale cuiva pot contribui la suferința lor, aceasta nu constituie starea medicală gravă și iremediabilă, care trebuie să existe”, a spus medicul Chantal Perrot.

Perrot a spus că, deși locuințele ar fi putut ajuta, reprezintă doar o parte a unei lupte mai ample împotriva bolii cronice.

„Singurul tratament pentru asta este evitarea tuturor factorilor declanșatori. Este aproape imposibil de făcut în viața obișnuită. Deci, o locuință mai bună poate crea o bulă temporară pentru o persoană – dar nu există niciun remediu pentru acest lucru”, a spus ea. „Facem această muncă pentru că credem în dreptul oamenilor la o moarte asistată. Nu este întotdeauna ușor de făcut. Dar știm că pacienții au nevoie de asta. Trăim cu provocarea muncii, în parte pentru că este important să atenuăm această suferință”.

Când Canada a introdus legislația privind sinuciderea asistată în 2016, grupurile de advocacy au ridicat temeri că populațiile vulnerabile ar putea fi vizate sau că medicii ar fi forțați să-și încalce jurămintele pe care le-au depus pentru a proteja pacienții.

Anul trecut, parlamentarii au revizuit criteriile pentru MAID după ce instanța supremă a țării a decis că o versiune anterioară a legii, care exclude persoanele cu dizabilități, este neconstituțională.

Problema se află din nou în fața unei comisii parlamentare mixte speciale, însărcinată să decidă dacă să extindă accesul la copiii care-și dau acordul și la cei cu boli mintale.

Jocelyn Downie, profesor de drept la Dalhousie și expert în politici privind sfârșitul vieții, a spus că există instrumente extinse în sistem pentru a proteja canadienii.

„Trebuie să îndeplinești criterii de eligibilitate riguroase. Și să fii sărac și să nu ai o casă sau o casă potrivită pentru tine, nu te face eligibil”, a spus Downie. Cazurile care implică o afecțiune cronică sunt adesea consumatoare de timp, deoarece clinicienii lucrează pentru a epuiza toate celelalte opțiuni pentru a ușura suferința pacienților lor, a spus ea.

„Realitatea este că un număr mic de oameni se califică pentru Maid. Dar investițiile în sănătatea mintală și resursele pentru dizabilități ar merge atât de departe pentru a ajuta atât de mulți oameni să-și trăiască viața”.

Totuși, Canada are unele dintre cele mai mici cheltuieli de îngrijire socială din orice țară industrializată, îngrijirea paliativă este accesibilă doar unei minorități, iar timpii de așteptare în sectorul sănătății publice pot fi insuportabili, până la punctul în care aceeași Curte Supremă care a legalizat eutanasia a declarat acei timpi de așteptare drept o încălcare a dreptului la viață, în 2005.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...