Gafe monumentale ale celor care vor să reprezinte România pe plan extern. Cum vorbesc, de fapt, candidaţii la prezidenţiale limba engleză VIDEO

Preşedintele României reprezintă ţara pe plan extern. În plus, încheie tratate internaţionale în numele României şi are şi un rol important în diplomaţie.

De aici şi importanţa cunoaşterii, pentru un astfel de rol, a unei limbi de circulaţie internaţională. Deşi la multe dintre evenimentele externe la care participă oficialii statului român sunt delegaţii întregi, inclusiv traducători, aceştia mai au şi întrevederi tete-a-tete cu omologii lor sau alţi oficiali.

Sunt 14 candidaţi la alegerile prezidenţiale în acest moment, iar unii dintre ei au făcut adevărate gafe când s-au aflat în situaţia de a vorbi o limbă străină.

Premierul Marcel Ciolacu a atras în ultima perioadă atenţia asupra lui, cu privire la meditaţiile pe care a spus că le ia la limba engleză. Chiar şi cu meditaţiile, a refuzat, şi în campania electorală, să vorbească în limba engleză. Iar în videoclipurile postate de Guvern, în care se vedea cu alţi oficiali străini, nu spune mai mult de „Hello” sau „Thank you”.

Marcel Ciolacu şi evitările

Prezent la dezbaterea din campania electorală pentru alegerile prezidenţiale organizată de Antena 3 CNN, premierul şi preşedintele PSD Marcel Ciolacu a refuzat să îşi spună numele pe litere.

„Ciolacu se spune şi în engleză şi în română”, a răspuns şeful PSD, care a subliniat că a reuşit să se facă înţeles de liderii lumii atunci când a negociat intrarea României în Schengen sau călătoria în Turcia doar pe baza buletinului. „În primul rând, vă fac o promisiune că, pe data de 8 ianuarie, o să vin la o emisiune la dumnevoastră, dacă mă invitaţi, şi o să vorbim numai în limba engleză”, a adăugat Ciolacu.

Nu a fost prima dată când a evitat să vorbească în engleză. Preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, a fost rugat recent la Digi FM să îşi facă o scurtă descriere şi să o prezinte în engleză. A refuzat spunând că are o reţinere, deoarece nu stăpâneşte foarte bine această limbă. ”Nu mă simt confortabil şi nu o fac”, a zis liderul PSD.

Iar anul trecut, prezent la Bruxelles, Marcel Ciolacu a avut parte de o situație stânjenitoare în timpul unei declarații de presă, când a primit întrebări în limba engleză de la un reporter străin şi a răspuns direct în limba română.

„Can Romania send more ammunition to Ukraine?”, a întrebat reporterul, iar premierul a răspuns: „A existat mereu un ajutor clar din partea României. El a fost multidimensional. Cel mai mare ajutor a fost cel economic, mai ales privind tranzitul cerealelor. Am convenit exact procedura de tranzit. Va exista și în zona militară în continuare un ajutor din partea României”.

Răspunsurile lui Ciolacu la întrebările în limba engleză se găsesc de la minutul 6.40.

Engleza de „Armată” şi „plagiatorii”

În prezentarea de pe site-ul NATO, fostul secretar adjunct, Mircea Geoană, spune că vorbește fluent în engleză, franceză, spaniolă şi italiană.

Cel mai probabil, munca în diplomaţie şi relaţiile externe de ani de zile l-au ajutat în a-şi perfecţiona limba engleză.

Din funcţia de la NATO a ţinut conferinţe de presă integral în limba engleză. Însă şi-ar fi folosit cunoştinţele de engleză şi pentru a plagia. Cel puţin asta susţine jurnalista Emilia Şercan, care spune că a găsit în teza de doctorat a lui Mircea Geoană „plagiat în engleză, din Bill Clinton și George W. Bush”.

“Mi-am dat seama relativ ușor în momentul în care am descoperit niște grafice care erau în limba engleză scrise într-o teză care e în limba română. Aceasta este o practică neacceptată. A fost primul indiciu care mi-a arătat că e posibil ca în teză să găsesc și conținut plagiat. Am mers pe urma acestor grafice. Am descoperit primele indicii și mai departe am găsit ceea ce totalizează conținut plagiat în cel puțin 78 de pagini din lucrare. Acest conținut cuprinde text, grafice, tabele”, a spus Şercan, potrivit RFI. Geoană s-a apărat şi a susţinut că a respectat normele de atunci.

Preşedintele PNL a atras atenţia cu un mesaj în engleză transmis lui Zelenski şi Ucrainei. Accentul lui Ciucă nu e nici britanic, nici american şi pare că citeşte de pe un prompter.

Nicolae Ciucă a absolvit, în 2006, un master în Studii Strategice în cadrul Colegiului de Război al Forțelor Terestre din SUA. Însă mai multe voci l-au criticat pentru felul în care vorbeşte engleza după un an în Statele Unite.

Elena Lasconi înţelege, dar nu vorbeşte

Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidenţiale, a declarat într-un interviu recent că înțelege perfect limba engleză, dar cu vorbitul e „mai greu”.

„Înțeleg perfect, cu exercițiul vorbitului e mai greu, pentru că prin natura funcției și a meseriei mele nu am vorbit foarte mult engleză”, a spus Elena Lasconi. Şi cu Lasconi sunt clipuri pe internet în timp ce vorbeşte engleza, însă nu se înţeleg foarte multe din ce zice.

Într-un alt clip, postat pe TikTok, frazele folosite sunt destul de scurte. Candidatul USR a mai spus în trecut că nu a învăţat engleza la şcoală, dar a luat cursuri.

@c0smey Nu are nevoie de traducător ca Ciolacu. Elena Lasconi a absolvit cursurile de limba engleză de la British Council, astfel că nu a avut probleme să vorbească cu eurodeputata austriacă Anna STÜRGKH. #elenalasconi #engleza #relatiiinternationale #uniuneaeuropeana #presedinte2024 #politica #alegeriprezidentiale ♬ original sound - Albert Mihail Cosmin

Accent „a la Iliescu”

Preşedintele AUR, George Simion, candidat la alegerile prezidenţiale, nu s-a sfiit să vorbească engleza în public sau în faţa camerelor. Engleza sa a fost comparată cu „engleza lui Ion Iliescu”, cel mai probabil din cauza accentului est-european pronunţat.

Pe pagina sa de Facebook, Simion susţine că a oferit şi interviuri în limba engleză unor televiziuni străine.

Şi când a fost la conferința conservatorilor CPAC, în SUA, a acordat interviuri în engleză.

Alte gafe

Ana Birchall, alt candidat la prezidenţiale, a făcut o gafă în 2019, în timp ce era vicepremier din partea PSD şi participa la Conferinţa de Tineret a Uniunii Europene. În deschiderea evenimentului, i-a salutat pe cei din sală cu formula, citez, „Bună dimineața foarte mult”.

Birchall a reacţionat atunci şi a spus că ar fi vorbit, de fapt, cu cineva din sală: „Apare undeva prin presă (sigur că e o simplă coincidență că apare în câteva articole, seara, în decurs de 2 ore, deși discursul meu a fost la 9:30 AM?) că nu aș vorbi bine limba engleză? Sunt convinsă că nu au scris cu răutate, dar dacă tot au fost în sală poate au observat că după ce am dat bună dimineața imediat am interacționat cu cineva din sală spunând “very very much”! So, I wish to all of you a very good night. Thank you very much! Ana.”

Trei femei şi 11 bărbaţi vor intra vineri în cursa pentru funcţia de preşedinte al României.

Candidaţii din primul tur al alegerilor prezidenţiale programate pentru data de 24 noiembrie.

Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România), Ana Birchall (independent), Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru (Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională), George Simion (Alianţa pentru Unirea Românilor), Marcel Ciolacu (Partidul Social Democrat), Nicolae Ciucă (Partidul Naţional Liberal), Hunor Kelemen (Uniunea Democrată Maghiară din România), Mircea Geoană (independent), Sebastian-Constantin Popescu (Partidul Noua Românie), Ludovic Orban (Forţa Dreptei), Călin Georgescu (independent), Cristian Diaconescu (independent), Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român) şi Silviu Predoiu (Partidul Liga Acţiunii Naţionale).

Atribuţii în domeniul politicii externe

Şeful statului are mai multe atribuţii în politica externă. Potrivit Constituţiei, Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege. Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice. Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

Prevederile Constituţiei României referitoare la funcţia de preşedinte:

*** Articolul 80 - Rolul preşedintelui

(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.

(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice. În acest scop, preşedintele exercită funcţia de mediere între puterile statului, precum şi între stat şi societate.

*** Articolul 81 - Alegerea preşedintelui

(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale alegătorilor înscrişi în listele electorale.

(3) În cazul în care niciunul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.

(4) Nicio persoană nu poate îndeplini funcţia de preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.

*** Articolul 82 - Validarea mandatului şi depunerea jurământului

(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională.

(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună, următorul jurământ: "Jur să-mi dăruiesc toată puterea şi priceperea pentru propăşirea spirituală şi materială a poporului român, să respect Constituţia şi legile ţării, să apăr democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a României. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!".

*** Articolul 83 - Durata mandatului

(1) Mandatul preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de preşedintele nou ales.

(3) Mandatul preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.

*** Articolul 84 - Incompatibilităţi şi imunităţi

(1) În timpul mandatului, preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată.

(2) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.

*** Articolul 85 - Numirea Guvernului

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

(2) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.

(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru.

*** Articolul 86 - Consultarea Guvernului

Preşedintele României poate consulta Guvernul cu privire la probleme urgente şi de importanţă deosebită.

*** Articolul 87 - Participarea la şedinţele Guvernului

(1) Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.

(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.

*** Articolul 88 - Mesaje

Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

*** Articolul 89 - Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.

*** Articolul 90 - Referendumul

Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.

*** Articolul 91 - Atribuţii în domeniul politicii externe

(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.

(2) Preşedintele, la propunerea Guvernului, acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.

(3) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă preşedintele României.

*** Articolul 92 - Atribuţii în domeniul apărării

(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult 5 zile de la adoptare.

(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţa Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.

(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.

*** Articolul 93 - Măsuri excepţionale

(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia.

(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.

*** Articolul 94 - Alte atribuţii

Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă gradele de mareşal, de general şi de amiral;

c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;

d) acordă graţierea individuală.

*** Articolul 95 - Suspendarea din funcţie

(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţa comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa preşedintelui.

(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea preşedintelui.

*** Articolul 96 - Punerea sub acuzare

(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a preşedintelui României pentru înaltă trădare.

(2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii preşedintele este suspendat de drept.

(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

*** Articolul 97 - Vacanţa funcţiei

(1) Vacanţa funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

(2) În termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou preşedinte.

*** Articolul 98 - Interimatul funcţiei

(1) Dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercită atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor.

(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88 - 90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.

*** Articolul 99 - Răspunderea preşedintelui interimar

Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.

*** Articolul 100 - Actele preşedintelui

(1) În exercitarea atribuţiilor sale, preşedintele României emite decrete care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.

(2) Decretele emise de preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93 alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.

*** Articolul 101 - Indemnizaţia şi celelalte drepturi

Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale preşedintelui României se stabilesc prin lege.

Călin Georgescu dă în judecată Președinția, SRI, SIE, MAI și STS. Ce contestă fostul candidat

Călin Georgescu a dat în judecată Administrația Prezidențială, SRI, SIE, MAI și STS. Într-o acțiune înaintată la Curtea de apel București, fostul candidat independent contestă...

Kelemen Hunor ar vrea candidat comun la prezidențiale, dar respinge liderii principalelor partide: "Ilie Bolojan și Marcel Ciolacu nu stârnesc prea multe emoții"

Președintele UDMR Kelemen Hunor s-a declarat un susținător al ideii unui candidat comun al partidelor proeuropene la alegerile prezidențiale marți, 10 decembrie. Hunor a tăiat însă de pe...