Nici 10% dintre constructii nu au asigurata verificarea de calitate

Autor: Cezar Petre , specialist constructii
Marti, 11 Octombrie 2016, ora 10:53
6624 citiri

Nici 10% dintre constructiile private realizate in Romania ultimilor 25 de ani nu au asigurata verificarea de calitate.

Mai grav este faptul ca nici cei care construiesc pentru a-si asigura o viitoare locuinta nu doresc sa indeplineasca un minim de norme, pentru simplul motiv ca respectarea reglementarilor tehnice ar duce la o suplimentare de cost de ordinul a 10-15%.

Daca ar fi sa luam la pas santierele din Romania, sau constructiile finalizate in ultima perioada si vom cauta Cartea Tehnica, vom constata ca ea lipseste cu desavarsire. Iar acest lucru nu se intampla doar la cateva constructii, ci la majoritatea, fiind o raritate cand aceasta carte exista si cazuri izolate cand ea este corect intocmita sau completa.

Incidenta va fi mai mare in cazul constructiilor realizate din bani publici, acolo unde decontarea lucrarilor nu se poate face decat cu viza de calitate a dirigintelui de santier. Exista insa situatii in care si autoritatile centrale sau locale au realizat lucrari de construire in afara sistemului calitatii, adica fara supervizarea din partea specialistilor.

Inainte de 1989, sistemul calitatii functiona dar dezastrul institutional din Romania post-decembrista se poate vedea cel mai bine in sectorul constructiilor.

Multi dintre beneficiari cred cu maxima convingere ca daca au un proiect tehnic si autorizatie de construire, atunci sunt corecti si au respectat legea. Insa de cele mai multe ori proiectul de structura fie nu exista, fie nu este deschis, iar constructia se face dupa buna credinta si experienta muncitorilor.

Situatia este inrautatita si de lipsa de implicare a autoritatilor locale sau incompetenta lor cand e vorba de planificarea urbana. De cele mai multe ori investitorii construiesc pe unde pot si cum pot pentru simplul motiv ca statul nu asigura conditii optime de dezvoltare locala.

Am fost intrebat cum poate cineva care isi cumpara un apartament sau o casa sa afle daca ea este construita in mod corect. Proiectul tehnic nu este suficient, deoarece este nevoie si de o certificare ca prevederile acestuia au fost aplicate, dincolo de ceea ce se poate vedea cu ochiul liber.

In mod normal aceste informatii se vor regasi in Cartea Tehnica, acolo unde se afla procesele verbale ce atesta ca ceea ce este in proiect a fost realizat si pe santier.

Dar cazurile in care Cartea Tehnica exista si este corecta sunt rare, de aceea cea mai la indemana metoda este aceea de a pune mana pe telefon si de a vorbi cu proiectantul de structura.

Daca acesta va confirma ca a supervizat lucrarea si o considera conforma nu avem siguranta, dar exista premizele ca este o constructie executata corect. Daca proiectantul afirma ca nu a urmarit lucrarea si nici nu a existat un diriginte de santier, atunci cu siguranta proiectul tehnic nu a fost respectat.

Nu exista nici o posibilitate sau un aparat cu ajutorul caruia sa poti vedea atunci cand constructia este la cheie daca s-au respectat sectiunile stalpilor, grinzilor si placilor, calitatea betonului sau numarul si pozitia barelor de armatura. Pana si incercarile distructive ce se pot realiza nu se fac pe ansamblul cladirii si va vor lasa cu un grad de incertitudine ridicat. Mai exista si posibilitatea de a cere poze din timpul executiei si sa le puneti la dispozitia unui specialist.

Daca nici una din metodele de mai sus nu va este la indemana nu va mai ramane decat sa va asumati achizitia de bunuri "necertificate".

Poate va intrebati ce face Inspectoratul de Stat in Constructii. In primul rand, prin numarul de inspectori nu se pot acoperi nici 5% din lucrarile executate. Spre exemplu, pe Bucuresti Ilfov, un inspector are in subordine zone in care se afla simultan in constructie si cateva sute de cladiri. Situatia se repeta si la nivelul verificatorilor de proiecte si expertilor tehnici. Pe de alta parte, nici nu se poate incarca aparatul administrativ cu un numar mare de functionari.

In acest moment, legea prevede o diferentiere din punct de vedere a controlului intre cladirile cu importanta diferita, insa aceasta prevedere in realitate nu se aplica.

Astfel ca, in loc sa se ocupe doar de investitiile importante, acolo unde exista un risc mai mare, grupul de specialisti acorda aceeasi importanta si unui bloc de locuinte si unei case, iar cum ei nu pot acoperi toate constructiile se ajunge in realitate ca o buna parte din ele sa ramana neverificate.

In aceasta situatie se impune necesitatea existentei unui sistem care sa mute centrul de verificari pe cladirile cu importanta crescuta, caci daca in cazul unei case riscul este scazut, nu acelasi lucru se poate spune in cazul cladirilor de birouri, blocurilor de apartamente, etc...

Numarul mare de specialisti pe case oricum duce la o birocractie ineficienta si care ingreuneaza viata cetateanului. In cazul cladirilor cu importanta redusa (asa le catalogheaza legea) existenta unui numar mare de specialisti nu duce la intarirea sistemului calitatii ci la slabirea acestuia prin aplicarea formala.

Specialistii trebuie si ei platiti si in realitate pe foaie apar multi. In realitate insa cei care asigura verificarea sunt in general doi: proiectantul si dirigintele de santier. Atunci de ce sa pretindem ca "imparatul este imbracat"? Toti cei care au legatura cu acest sistem cunosc realitatile dar se feresc sa le expuna public.

Situatia este diferita in cazul cladirilor cu importanta crescuta, unde valorile mari de investitie permit existenta reala a specialistilor si numarul ridicat de verificari ajunge sa duca la implimentarea unui sistem de calitate.

Se impune necesitatea unei analize profunde a motivului pentru care s-a ajuns in aceasta situatie si identificarea unor masuri care in termeni reali sa duca la construirea intr-un sistem de calitate. In toate statele occidentale regulile sunt foarte stricte iar cei care nu le indeplinesc sunt aspru sanctionati. Dar uneori amenda nu este suficienta si sunt necesare masuri, inclusiv de educare, care sa preintampine aceasta situatie.

In ultimii ani au crescut semnificativ amenzile, dar ele sunt prea putin diferentiate pe valoarea de investitie. Daca comiti o neregula la o casa, sau la un complex de locuite, amenzile sunt similare.

Acest lucru face ca un cetatean fortat sa incalce legea din cauza reglementarii defectuoase sa plateasca o amenda ce poate ajunge si la 20% din valoarea constructiei, adica de nesuportat, in timp ce investitorii mari sunt invitati sa nu respecte legea pentru simplul motiv ca valoarea absoluta a amenzii este similara, doar ca ea nu ajunge nici la 1% din valoarea investitiei.

Mai mult decat atat, cum sectorul constructiilor este cel mai important sector al economiei nationale, functionarea corespunzatoare este extrem de importanta.

Tocmai de aceea se impune ca incepand de anul viitor, o data cu inregimentarea unui nou guvern, sa existe un minister separat care sa se ocupe de acest lucru, separat de Ministerul Dezvoltarii ce are mult prea multe atributii pe partea de investitii si mult prea putine, chiar deloc, pe partea de concept a structurii legislative care sa impuna sistemul calitatii.

Cezar Petre este inginer, absolvent al Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti. Cu experienta in proiectarea si urmarirea executiei in conditii de calitate a constructiilor, in acest moment este presedintele Colegiului Tehnic al Dirigintilor de Santier.



Citeste si:
Liberalii îşi aleg secretarul general, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii. Rareş Bogdan, Gheorghe Flutur şi Lucian Bode, printre favoriţi
Liberalii îşi aleg secretarul general, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii. Rareş Bogdan, Gheorghe Flutur şi Lucian Bode, printre favoriţi
Consiliul Naţional al PNL se reuneşte duminică, 26 septembrie, pentru a alege secretarul general, prim-vicepreşedinţii şi vicepreşedinţii şi pe ceilalţi membri ai Biroului Executiv al...
Referendumuri locale în municipiul Buzău, comuna Ţinteşti din judeţul Buzău şi în municipiul Codlea din judeţul Braşov. Ce au de votat alegătorii
Referendumuri locale în municipiul Buzău, comuna Ţinteşti din judeţul Buzău şi în municipiul Codlea din judeţul Braşov. Ce au de votat alegătorii
Cele 80 de secţii de votare din municipiul Buzău, cele două din comuna Ţinteşti şi cele 17 secţii de votare din municipiul Codlea au fost deschise duminică dimineaţă, 26 septembrie, de la...
Sursa: Ziare.com