Traim extrem de inghesuit si asta ne da viata peste cap

Romanii traiesc foarte inghesuit, iar acest lucru are consecinte destul de grave asupra populatiei, arata un studiu recent.

Mai exact, aproape jumatate din familiile din tara noastra (46%) locuiesc in una sau doua camere. In orase, cuantumul ajunge chiar la 57%.

Daca ne uitam la marimea familiilor, constatam ca traiesc in maximum doua camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane si 20% din familiile cu 6 persoane, dupa cum reiese din studiile de piata derulate de BCR Banca pentru Locuinte (BCR BpL) cu sprijinul IRSOP, informeaza un comunicat remis marti Ziare.com.

"Ne oprim un moment si incercam sa ne imaginam traiul zilnic al unei familii de 4 sau 6 persoane intr-un apartament de 2 camere: cum se odihnesc acesti oameni? Cum mananca? Ce posibilitati de intimitate exista? Unde isi tin lucrurile? Unde se pregatesc pentru scoala sau pentru munca? Cum gestioneaza preferintele divergente? Cum e atmosfera generala?

In mod curios, tema densitatii excesive in locuintele romanesti lipseste din discutiile publice si nu pare sa preocupe pe nimeni, in afara de locatarii in cauza", a declarat dr. Petre Datculescu, directorul IRSOP.

El arata ca oamenii de stiinta au constatat ca cei care stau in spatii supraaglomerate au performante intelectuale mai scazute, devin mai retrasi din punct de vedere social si mai putin toleranti in relatiile interumane.

Cu cat s-au scumpit in 2015 apartamentele in Capitala si in celelalte orase ale tarii

"Cercetarile facute de IRSOP pe aceasta tema arata ca oamenii care provin din familii numeroase inghesuite in spatii stramte raporteaza o crestere a iritabilitatii, a frustratiei, a senzatiei de constrangere si a sentimentului ca nu au control asupra vietii proprii", afirma Petre Datculescu.

Dar efectul cel mai grav este instalarea resemnarii, in opinia directorului IRSOP. Oamenii se descurajeaza si se obisnuiesc cu ideea ca nu vor putea depasi disconfortul in care traiesc.

Acest efect psihologic se numeste "neajutorare invatata" (learned helplessness) si apare atunci cand oamenii realizeaza ca nu exista scapare, pentru ca fortele proprii sunt insuficiente, iar ajutorul extern este absent.

"Familiile inghesuite nu au nevoie de compasiune, ci de ajutor, care se traduce prin acces la finantare, prin politici si strategii guvernamentale de imbunatatirea locuirii si mai ales prin constientizarea publica a riscurilor traiului inghesuit", a incheiat Petre Datculescu.

C.P.

OnePlus Pad Go, tableta de buget cu specificații excelente. La ce preț este oferită

OnePlus a introdus pe piață o nouă tabletă, OnePlus Pad Go, o versiune mai accesibilă a modelului OnePlus Pad. Cu un preț de pornire de aproximativ 230 EUR în Europa, tableta promite să...

Microsoft vrea să introducă reclame în Windows 11. Cum pot fi dezactivate

Microsoft vrea să introducă reclame în meniul de Start al Windows 11, conform informațiilor oferit de utilizatorii beta din Statele Unite. Experimentul se aliniază practicii companiei de a...