In ultimii zece ani, 227 milioane de hectare de pamant african au reprezentat obiectul a numeroase tranzactii de vanzare, inchiriere sau concesionare, catre clienti proveniti din lumea intreaga.
Pentru a avea o idee mai clara cat de mult reprezinta o astfel de arie, este vorba despre o suprafata echivalenta celei ocupate de Europa nord-occidentala, informeaza La Stampa.
Cine sunt cumparatorii
In ultimii ani, intreprinzatorii bogati provenind de pe toate meridianele lumii, au investit puternic in terenurile agricole africane, in special in scopul realizarii unor proiecte comerciale, fara sa acorde importanta faptului ca obiectul contractelor semnate reprezinta deja un teritoriu utilizat de familii sarace.
Dimensiunile reale al acestui fenomen, numit de specialisti "land grabbing" sunt ingrijoratoare, un recent raport intocmit de Oxford Commitee for Famine Relief (Oxfam) lansand un semnal de alarma vizand acapararea unor insemnate teritorii africane de catre investitori internationali, prin intermediul unor acorduri la scara larga.
Extinderea fenomenului pune in pericol comunitatile sarace ale zonelor respective, care se confrunta deseori cu actiuni violente, pierzandu-si locuintele si modestele mijloace de castigare a traiului zilnic, fara a fi informate, consultate, sau despagubite in vreun fel.
Legea e de partea celui bogat
Potrivit sursei citate, nenumarati locuitori ai zonelor respective nu dispun de vreo cale oficiala de a inainta plangeri vizand abuzurile de acest tip, in spatele tranzactiilor cu terenuri aflandu-se deseori acorduri care nu tin seama de populatia existenta.
Oxfam a analizat in acest context circa 1.100 de acorduri privind achizitionarea a 67 milioane de hectare de teren in Africa, suprafata aproximativ agala cu cea a Germaniei: "Numarul fara precedent al contractelor de vanzare-cumparare costa scump populatiile cele mai sarace ale lumii".
O noua "Goana dupa aur"
"Tranzactiile incheiate se concretizeaza intr-un fel de noua "goana dupa aur", in care investitorii ignora drepturile comunitatilor locale, a caror economie se bazeaza tocmai pe agricultura", a declarat Francesco Petrelli, presedintele Oxfam Italia.
In mod paradoxal, 80% din terenurile acaparate ramane inutilizat, fenomenul in sine intensificandu-se pe fondul cresterii continue de hrana la nivel mondial, schimbarilor climatice, lipsei totale de apa in anumite zone, dar si cresterii productiei de biocarburanti.