Opinii: De ce traficul de influenta nu e lobby

Miercuri, 31 Martie 2010, ora 20:21
2105 citiri
Opinii: De ce traficul de influenta nu e lobby

Arestarea lui Catalin Voicu si tot show-ul mediatic organizat, asa cum ne-am obisnuit, parca militareste de catre televiziuni mi-au trezit din nou interesul de a aduce in discutie cateva notiuni interesante, dar confundate si antipatizate. Grupurile de interese si lobby-ul, dar si traficul de influenta si clientela politica.

Trebuie inteles ca intre niciunul dintre aceste concepte nu se poate pune semnul egal. Si mai mult, este nevoie de clarificarea lor.

Reiau cateva definitii din literatura de specialitate pentru cei interesati si totodata pentru cei reticenti la auzul notiunii de grupuri de interese si care cred ca acestea sunt grupuri mafiote, oculte cu interese strict private -"organizatii care au o oarecare autonomie fata de guvern sau partidele politice si ( ...) incearca sa influenteze politica publica"; "un corp organizat de indivizi care impartasesc aceleasi scopuri si care incearca sa influenteze politica publica"; "organizatii care incearca sa influenteze directia politicii guvernamentale, fara a incerca sa formeze guvernul".

In schimb, lobby-ul reprezinta activitatea pe care aceste grupuri o desfasoara direct sau indirect (prin alte firme) pentru influentarea politicilor publice, a legislatiei.

Cele mai multe dintre grupurile de interese reprezinta interese ocupationale sau profesionale, remarcandu-se cele din sectorul economic privat, dar si asociatiile din sectorul public, asociatii ce reprezinta un anumit tip de organisme administrative sau de organizatii non-profit, alaturi de grupuri ce reunesc membri din ambele sectoare.

Un loc aparte il ocupa grupurile pentru apararea intereselor publice care promoveaza interese de natura colectiva si actiuni de ale caror rezultate nu beneficiaza strict membrii sau militantii lor.

In acest sens cele mai importante sunt organizatiile ecologice, cele pentru apararea drepturilor si libertatilor civile si constitutionale sau grupurile pentru protectia consumatorilor. Alaturi de acestea pot fi mentionate grupurile religioase sau cele vizand relatiile internationale.

Existenta grupurilor de interese, in contextul oricarei democratii, nu poate fi contestata. Tendinta si dorinta de a se grupa a indivizilor si de a-si urmari interesele este innascuta, de aceea dreptul de libera asociere in anumite grupuri cu scopuri comune nu poate fi interzis.

Prin interactiunea lor, grupurile de interese intervin in procesul decizional si contribuie la elaborarea politicilor publice la nivel national si local. Astfel, acestea constituie un cadru adecvat pentru participarea politica.

De curand, am participat la o dezbatere cu tema "Legitimitatea activitatii de lobby" organizata de catre CCIR (Camera de Comert si Industrie a Romaniei). Discutia a fost in general tehnica, insa mi-a clarificat ceva ce deja banuiam. O lege a lobby-ului nu va avea foarte mari sanse sa existe in Romania, cel putin in urmatorii ani. Care sunt argumentele principale care au dus la o asemenea concluzie? - ar fi curioasa intrebare. Sa le luam pe rand.

In primul rand, exista o reticenta majora, in sensul unei masive perceptii negative, fata de notiunea de grupuri de interese si lobby. Si nu a celor care cred ca grupurile de interese exista, iar lobby-ul se practica in acest moment, ci mai cu seama a majoritatii parlamentarilor, cei care au atributii in a dezbate si a aproba o astfel de lege.

Interviurile facute cu acestia pentru a clarifica pozitia si perceptia lor au scos in evidenta reticenta, dar si necunoasterea exacta a sensului si implicatiilor celor doua notiuni. Cu alte cuvinte, in ceea ce-i priveste, logica este urmatoarea. "Ceea ce nu cunoastem nu vrem sa invatam. Iar daca nu vrem sa invatam, cu siguranta nu exista".

Si mai mult, exista o frica irationala fata de posibilitatea iscarii unor scandaluri de catre media pe aceasta tema. "Daca imi sare presa in cap ca vreau sa legalizez traficul de influenta ?"

Gandurile negre o iau inainte si distrug un discurs si o dezbatere care au fost purtate de nenumarate ori in democratiile cu experienta sau cel putin cu o experienta egala cu a noastra.

In al doilea rand, firmele specializate in practicarea lobby-ului nu sunt receptive la un asemenea demers reglementator. Iar argumentele lor merita luate in considerare. Cel mai interesant raspuns a fost acela care sustinea ca exista in societate categorii ce nu au o munca reglementata. Zidarii, de exemplu. Ei sustin ca nu este nevoie de reglementarea activitatii de lobby. Activitatea se poate autoreglementa, autosustine, autoverifica si tot ce deriva din principiul mainii invizibile.

Din pacate, cel mai apropiat de adevar este urmatorul motiv. Lobby-ul se practica. Insa cei care constientizeaza acest lucru sunt firme cu expertiza internationala. Acestea sunt cele care nu vor o reglementare. De ce? Pentru ca daca toata lumea ar sti cum se face cu adevarat, atunci s-ar strica monopolul pe care in acest moment ele il detin asupra pietei de lobby.

Diferitele afaceri ilegale sau dubioase in care au fost implicati oameni de afaceri si politicieni, modul in care diferiti politicieni cu functii inalte in stat au protejat si au facilitat unele afaceri, mai mult sau mai putin controversate, ale anumitor persoane apropiate (rude de diferite grade, prieteni) acestea sunt cele care se pot inscrie in notiunea de clientelism politic. Cat despre traficul de influenta nici nu mai trebuie sa detaliez. Avem destule exemple recente.

Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Proiect pentru plafonarea adaosului comercial la 20 la sută pentru produsele românești. „La produsele din import să pună orice adaos doresc ei”
Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a anunţat vineri, 29 martie, că împreună cu echipa de la instituţia pe care o conduce, pregăteşte un proiect legislativ care va...
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Candidatul PSD - PNL la Capitală promite „liniște” în București. „Trebuie să ajungi să te simţi bine, să fie un oraş cochet”
Medicul Cătălin Cîrstoiu, candidatul alianţei PSD-PNL la Primăria Capitalei, a declarat vineri, 29 martie, despre viziunea sa cu privire la Bucureşti, că trebuie să ajungi să te simţi...
#grurpuri interese, #trafic de influenta lobby, #Lege lobby , #arestare