Articole despre "procurorii"

Procurorul antidrog al Paraguayului, Marcelo Pecci, a fost asasinat în Columbia de ucigaşi debarcaţi cu jet-ski-uri pe o plajă paradisiacă de pe o insulă din Caraibe unde îşi petrecea luna de miere, informează AFP.

Cinci anchetatori columbieni au fost trimişi pe insula Baru, "unde a fost comisă crima", în cursul zilei de marți, 9 mai, pentru a face investigaţii, cu sprijinul Paraguayului şi SUA, a anunţat şeful poliţiei columbiene, generalul Jorge Luis Vargas.

El nu a precizat data sau circumstanţele exacte ale asasinatului, comis în timp ce procurorul îşi petrecea luna de miere pe această insulă turistică.

Pecci, 45 de ani, s-a căsătorit pe 30 aprilie în oraşul Cartagena cu o jurnalistă columbiană, Claudia Aguilera, publicând fotografii de la căsătoria sa pe contul său de Twitter.

Asasinatul a avut loc pe plaja privată a hotelului Decameron, în mijlocul turiştilor şi în faţa albastrului transparent al Mării Caraibelor, scrie AFP.

Claudia Aguilera și Marcelo Pecci

"Doi indivizi au venit (din mare) pe o ambarcaţiune, s-au apropiat şi au deschis focul, apoi au fugit", a explicat soţia procurorului. "Un paznic a vrut să intervină, ei au deschis focul şi asupra lui", a adăugat ea.

Procurorul Pecci "nu primise nicio ameninţare", a mai spus Claudia Aguilera.

În ultima fotografie publicată înainte de asasinat pe contul de Instagram al femeii, cuplul apare îmbrăţişat pe o plajă, având în prim plan...

Fostul procuror Flavius Cristea, trimis în judecată pentru că a „spart” la păcănele banii confiscați la percheziții, erau cunoscut în Craiova ca fiind un împătimit al jocurilor de noroc, au relatat martorii audiați la Înalta Curte.

Procurorul lucra la DIICOT Craiova și „dosea” banii dealerilor de droguri imediat după descinderile mascaților.

Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat, joi, 5 mai, al patrulea termen din procesul în care fostul procuror Flavius Cristea este deferit justiției pentru abuz în serviciu și sustragere de înscrisuri.

Ofițeri de poliție judiciară de la Brigada de Combatere a Criminalității Organizate (BCCO) Craiova care au lucrat cu fostul procuror au relatat în fața instanței că ei numărau de trei ori banii pe care îi găseau la locuințele suspecților de trafic de droguri, iar apoi îi dădeau lui Flavius Cristea, pentru ca el, prin ordonanță, să dispună depunerea lor în contul Agenției Naționale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate (ANABI). Uneori, nu se întâmpla așa, deoarece Cristea lua banii și nu-i mai dădea înapoi ofițerului de caz pentru a-i duce la bancă.

Alexandru Chirea, ofițer de poliție, spune că „pasiunea” lui Flavius Cristea pentru jocuri de noroc era cunoscută în Craiova. Chiar fostul procuror l-a întrebat asta, așteptând, probabil, alt răspuns.

„Să spună mai exact, ce jocuri de noroc se spunea că practic?”, a întrebat, iritat,...

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, l-a numit marți, 3 mai, pe președintele Vladimir Putin ”principalul criminal de război al secolului XXI”, relatează Reuters.

Venediktova a acuzat Rusia că foloseşte violul ca ”strategie de război”.

Fii la curent cu cele mai noi informatii LIVE despre razboiul din Ucraina

Ucraina adună informaţii referitoare la acuzaţiile de viol, tortură şi alte presupuse crime de război comise de forţele ruse, a declarat procurorul general ucrainean în timpul unei vizite în oraşul Irpin, de lângă Kiev.

Venediktova a mai spus că victimele violurilor sunt atât femei, copii, bărbaţi, cât şi o femeie în vârstă.

Întrebată dacă violul a fost o strategie deliberată a Rusiei în timpul războiului, ea a afirmat: ”Sunt sigură că a fost o strategie, de fapt (...), este o modalitate de a speria societatea civilă... de a face totul pentru a forţa Ucraina să capituleze”.

Procurorul general ucrainean nu a oferit detalii specifice cu privire la acuzaţiile de viol, dar a menţionat că unele dintre victime au rămas în Ucraina şi nu vor să vorbească de teamă că forţele ruse se vor întoarce.

Venediktova a mai spus că Putin este răspunzător de ce s-a întâmplat în Ucraina, în calitate de comandant-şef al Forţelor armate ruse.

”Putin este principalul criminal de război al secolului XXI”, a mai declarat ea, amintindu-şi intervenţiile militare ruseşti în fosta...

Un criminal din Giurgiu a fost eliberat din arest în urma unei erori a procurorului de caz. Acesta nu va intra din nou în închisoare decât când va avea o sentinţă definitivă, potrivit legii.

Ionel Dănăcică a fost arestat preventiv, pentru omor, la începutul lunii februarie.

Bărbatul în vârstă de 45 de ani și-a ucis soţia cu 15 lovituri de cuțit, după ce femeia a decis să pună punct căsniciei.

Dănăcică a chemat-o pe femeie să-și ia hainele din fostul apartament conjugal, iar când aceasta a ajuns, însoțită de cumnata ei, a luat cu un cuțit de bucătărie și a măcelărit-o, scrie Gândul.

Criminalul a stat în arest preventiv timp de două luni.

Procurorul Aurelian Filip a omis să ceară prelungirea mandatului de arestare preventivă, în termen de cinci zile, după expirarea celui de-al doilea mandat.

Acesta ar fi întârziat cu o zi, iar magistrații Tribunalului Giurgiu au fost obligați să-l elibereze pe criminal.

Purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Tribunalul Giurgiu a declarat, pentru Gândul, că în cazul procurorului Aurelian Filip a fost anunțată Inspecția Judiciară pentru a
cerceta condițiile în care s-a ajuns în această situație și eventuala tragere la răspundere a persoanelor vinovate.

Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Bogdan Staicu, a afirmat, miercuri, 6 aprilie, referitor la incidentul de la Ambasada Rusiei, că maşina a intrat în poartă, iar apoi bărbatul din interior a aprins un dispozitiv care a provocat incendiul care a dus la carbonizarea sa.


În interiorul autoturismului anchetatorii au găsit mai multe recipiente cu vopseluri. Ancheta ia în calcul motive personale care au dus la aceste gesturi, excluzând posibilitatea unui atac terorist.

”Maşina a intrat în poartă, iar imediat după, persoana aflată în autoturism a aprins un dispozitiv şi în felul acesta s-a produs incendiul din interiorul maşinii, rezultatul fiind carbonizarea lui”, a declarat, miercuri, Bogdan Staicu, prim-procuror Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Procurorul a precizat că acestea sunt informaţiile deţinute în acest moment.

”Cu siguranţă nu este o stare de fapt stabilită cu certitudine, dar, pe baza datelor existente, aceasta este situaţia de fapt conturată momentan”, a mai precizat procurorul.

Acesta a explicat că se verifică toate informaţiile, probele şi circumstanţele personale care l-au determinat pe bărbat la un asemenea gest, dar nu a putut preciza dacă bărbatul a lăsat sau nu vreun mesaj care să-şi justifice gestul.

”La cercetarea la faţa locului, în interiorul maşinii au fost găsite recipiente pentru substanţe inflamabile. Nu aş putea spune cantitatea....

Fostul procuror criminalist Mihai Drăgoi, un magistrat extrem de cunoscut în județul Dolj pentru faptele sale penale, a fost condamnat la 9 ani, 8 luni şi 20 de zile, în regim de detenţie printr-o sentință a Curții de Apel Craiova.

Decizia nu este definitivă, Înalta Curte de Casație și Justiție fiind instanța care urmează să se pronunțe definitiv în acest dosar.

Drăgoi este de departe un personaj de film. Fost procuror criminalist, ulterior avocat și în cele din urmă executor judecătoresc, Mihai Drăgoi a reușit să înșele zeci de persoane care i-au încredințat sume mari de bani, drept avans pentru cumpărarea unor imobile, printre altele.

În 2019 fostul magistrat a încercat să fugă din țară cu banii clienților săi, în total peste 1.900.000 de euro, dar a fost prins la Iași de către foștii săi colegi, după luni bune de filaj, în timp ce încerca să cumpere lumânări de la o biserică din Iași cu bani falși. Pentru această faptă a fost deja condamnat definitiv la 3 ani și 2 luni.

Pentru prejudiciul de aproape două milioane de euro produs clienților săi, printre care se numără și importante societăți de leasing, fostul procuror criminalist din Dolj a primit aproape zece ani de închisoare printr-o decizie a Curții de Apel Craiova, dată în 18 martie 2022. Până la această oră, soluția nu a fost atacată. Dat fiind calitatea sa de executor judecătoresc, sentința finală în acest dosar va fi dată...

Procurorul general ucrainean Irina Venediktova susține că Rusia avea un plan premeditat ca trupele sale să tortureze, să violeze și să execute civili ucraineni care refuză să capituleze.

Procurorul general a precizat că există un „număr mare de cazuri” în care trupele ruse au ucis ucraineni pentru că ”nu le-au plăcut”. „Vă voi da dovezile când voi avea acces pe acest teritoriu”, a afirmat ea pentru Sky News.

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

Oficialul ucrainean a precizat că echipa sa lucrează la aproape 8.000 de cazuri de crime de război din toată Ucraina, de la execuții sumare, cazuri de abuzuri sexuale până la deportarea forțată a copiilor în Rusia. Iar numărul cazurilor crește zilnic, la fel ca și volumul probelor.

Irina Venediktova susține că doar în regiunea Kiev sunt informații despre uciderea a peste 1.000 de civili, deși numărul total ar putea fi mai mare. Victimele ar fi fost ucise prin împușcare.

Întrebată dacă credea că toate aceste agresiuni ar fi fost planificate de trupele ruse, aceasta a răspuns:

”Cred că este o strategie a șefului comandantului lor, pentru că vedem aceeași strategie în alte țări. „Au Planul A: orașele ar trebui să capituleze, dacă un oraș nu capitulează înseamnă Planul B: să sperii această populație la maximum. Ucide, violează, torturează și alte lucruri brutale. „Este o strategie de război”....

Procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, anunță că anchetează cazul unui veteran din regiunea Herson care a fost răpit și torturat zile în șir.

”Biroul Procurorului General raportează că în regiunea Kherson, invadatorii l-au torturat până la moarte pe un veteran.

A fost răpit din propria sa casă și ținut captiv timp de două săptămâni. Bărbatul nu a suportat tortura și bătăile”, se arată pe Twitter Nexta.

The office of the Prosecutor General reports that in the #Kherson region, the invaders tortured to death a veteran of the ATO.

He was kidnapped from his own home and held captive for two weeks. The man could not stand the torture and beatings. pic.twitter.com/4nhFh1NzV7— NEXTA (@nexta_tv) May 2, 2022

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat marţi, 29 martie, decretele de numire în funcţie a 75 de judecători și 49 de procurori.


Aceștia au fost admiși la concursul de admitere în magistratură organizat de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, în perioada 30 iulie 2021-14 martie 2022, scrie Administrația Prezidențială.

75 de judecători, numiți în funcție de Klaus Iohannis

Astfel, şeful statului a semnat următoarele numiri în funcţia de judecător:

Domnul Laurenţiu Radu, Judecătoria Buftea;
Doamna Alexandra-Mihaela Dascălu, Judecătoria Botoşani;
Doamna Monica-Daniela Frenţiu, Judecătoria Jibou;
Domnul Doru-Alexandru Cotuţ, Judecătoria Reghin;
Doamna Dana-Cristina Grădinaru, Judecătoria Galaţi;
Domnul Vlad-Nicolae Stănescu, Judecătoria Avrig;
Doamna Andra-Giorgiana Popescu, Judecătoria Caransebeş;
Doamna Raluca-Daciana Lupoida, Judecătoria Satu Mare;
Domnul Gheorghe-Corneliu Zegheru, Judecătoria Urziceni;

Doamna Elena-Ramona Bădescu, Judecătoria Constanța;
Doamna Veronica Bularca, Judecătoria Târgu Secuiesc;
Doamna Ramona Alina Georgiu, Judecătoria Ineu;
Doamna Oana-Mădălina Licurici, Judecătoria Roșiori de Vede;
Domnul Vlad-Virgil Roman, Judecătoria Şimleu Silvaniei;
Doamna Laura-Mihaela Burcoveanu, Judecătoria Făgăraş;
Doamna Smaranda Baltă, Judecătoria Hârlău;
Doamna Oana Socotitu, Judecătoria Tulcea;
Doamna Silvia-Amalia...

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Botoşani au preluat ancheta în cazul elevului de 17 ani, incendiat în timpul unei ore la Liceul Tehnologic Flămânzi, şi fac cercetări pentru comiterea infracţiunii de tentativă de omor.


Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Botoşani a anunţat, joi dimineaţa, 7 aprilie, că cercetările în cazul de la Flămânzi au fost preluate de procurori.

“În urma probatoriului administrat de către poliţişti, până în acest moment, în cauza privind un minor care a suferit arsuri la partea superioară a corpului, în timp ce se afla în incinta unei unităţi de învăţământ, din oraşul Flămânzi, s-a propus declinarea acesteia, către Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoşani, sub aspectul comiterii infracţiunii de tentativă de omor”, a transmis IPJ Botoşani.


Astfel, anchetatorii analizează acum varianta că elevul a fost incendiat de către colegii lui, în momentul în care profesoara a ieşit din clasă. Iniţial, poliţiştii au deschis dosar penal pentru comiterea infracţiunii de vătămare corporală din culpă.

Un elev de la Liceul Tehnologic din Flămânzi a fost incendiat în timpul orelor, incidentul având loc în momentul în care profesoara, care este şi directoarea unităţii de învăţământ, a ieşit din clasă pentru câteva minute.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Şcolar Judeţean Botoşani, Irina Telişcă, a declarat, miercuri, pentru News.ro, că...

Procurorul general al SUA, Merrick Garland, s-a declarat marți, 26 aprilie, în favoarea unei eventuale inițiative parlamentare care să permită ca averile confiscate oligarhilor ruşi să fie livrate ”direct” Ucrainei.

”Primul lucru pe care trebuie să-l facem este să îngheţăm averile”, a declarat Merrick Garland.

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

”Dar am susţine un proiect de lege care ar permite ca o parte din aceşti bani să meargă direct în Ucraina”, a afirmat el în cursul unei audieri în faţa unei Comisii a Senatului, care l-a interogat despre modul în care autorităţile ar gestiona averile ruseşti confiscate.

La începutul lunii aprilie, congresmenii nu susţinuseră un proiect de lege care ar fi autorizat Casa Albă să lichideze averile confiscate de la miliardari ruşi pentru a transmite Kievului aceste fonduri.

Ideea a fost respinsă după ce puternica organizaţie de apărare a libertăţilor ACLU a indicat că un astfel de proiect ar încălca Constituţia, oligarhii neavând niciun mijloc de recurs în faţa justiţiei pentru a contesta decizia administrativă, a relatat Washington Post.

Această lege ar permite statului federal să confişte de la cetăţenii ruşi sancţionaţi bunuri estimate la peste 5 milioane de dolari.

Casa Albă nu a susţinut niciodată oficial acest plan, dar asistenţi parlamentari ar fi pe cale să lucreze la amendamente la text,...

România s-a alăturat, miercuri, demersului comun de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale în legătură cu războiul din Ucraina, arată un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe (MAE).


Este vorba de demersul comun al unor state părţi la Statutul de la Roma de sesizare a Procurorului Curţii Penale Internaţionale cu privire la anchetarea infracţiunilor de genocid, crime de război şi crime împotriva umanităţii comise pe teritoriul Ucrainei, inclusiv în contextul războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei.

La demers participă 39 de state - toate statele membre ale UE, Marea Britanie, Canada, Columbia, Costa Rica, Georgia, Islanda, Liechtenstein, Noua Zeelandă, Albania, Australia, Norvegia şi Elveţia.

Demersul urmăreşte accelerarea procedurilor judiciare ale instanţei internaţionale şi demararea de îndată a anchetei Procurorului CPI, în special în legătură cu situaţia actuală.

Acţiunea este fundamentată pe dispoziţiile art. 13, lit. a şi art. 14 alin. 1 din Statutul de la Roma, precum şi pe declaraţia Ucrainei din 8 septembrie 2015 prin care acceptă jurisdicţia Curţii Penale Internaţionale pentru scopul desfăşurării unor anchete penale în legătură cu evenimentele care au avut loc pe teritoriul său începând cu 20 februarie 2014.

"Acest demers reflectă determinarea comunităţii internaţionale de a folosi inclusiv instrumentele dreptului internaţional şi...

Matteo Renzi, fost premier al Italiei în perioada 2014 - 2016, a lansat joi, 10 februarie, un atac la adresa magistraților care-l anchetează într-un dosar pentru finanţarea ilegală a unui partid politic.

Acesta își susține nevinovăția și consideră că procurorii "au încălcat legea şi Constituţia". Matteo Renzi a mai precizat că a cerut să fie inculpat îi consideră familia "o asociaţie de infractori". "Sunt nevinovat și sper că şi judecătorii la fel", a afirmat fostul demnitar.

Un judecător va stabili pe 4 aprilie, după o audiere preliminară, dacă Parchetul are destule probe pentru inculparea fostului prim-ministru.

Anchetarea acestuia a început în 2019. Procurorii susțin că Matteo Renzi a beneficiat de finanţări ilegale din partea Fundaţiei Open, pe care acesta ar fi condus-o din umbră. Fundaţia nu mai există din 2018, după ce i-ar fi susţinut ascensiunea rapidă din funcţia de primar al Florenţei în poziţia de şef al Partidului Democrat (PD, de centru-stânga), respectiv de premier.

Procurorii mai precizează că Fundația a contribuit cu 3,5 milioane de euro la finanţarea activităţilor politice ale lui Renzi şi ale aliaţilor acestuia. Matteo Renzi nu e singurul vizat de procurori. Alături de el se numără 11 persoane: doi foşti miniştri apropiați de Renzi și patru firme, printre care British American Tobacco Italia.

Foștii ministri Maria Elena Boschi şi Luca Lotti sunt acuzaţi de finanţare...

Deschiderea unui dosar penal după recunoașterea independenței autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk a fost anunțată de procurorul general al Ucrainei, motivul fiind modificarea granițelor țării.

Irina Venediktova, procurorul general al Ucrainei, a arătat că a fost obligată să acționeze după anunțul lui Vladimir Putin, pentru că cele două regiuni sunt teritorii ale Ucrainei. Într-un mesaj pe Facebook, ea a spus că a deschis un dosar penal în baza art. 110, alin. 2 din Codul penal ucrainean, care interzice orice apel la modificarea granițelor Ucrainei.

„Nu am dreptul să reacționez emoțional. Nu am voie să glumesc sau să vorbesc altă limbă decât cea procedurală, ori să trimit blesteme la adresa străinilor - legea nu-mi permite”, a scris ea pe Facebook, potrivit The Guardian.

Irina Venediktova a mai afirmat că procurorii ucraineni vor instrumenta în mod serios dosarul și a dat de înțeles că oficialii ruși găsiți responsabili vor primi interdicție de călătorie în Ucraina, informează Digi24.

„Va fi dificil pentru membrii acestui club închis să meargă la cumpărături în străinătate - promitem”, a mai precizat ea.

Poliția ucraineană a găsit o clădire în Bucea, regiunea Kiev, unde ocupanții ruși au torturat și ucis civili, relevă un raportat al Procuraturii Generale.

În subsolul unuia dintre sanatoriile pentru copii, polițiștii au găsit cadavrele a 5 bărbați cu mâinile legate. Militarii ruși au torturat civili neînarmați și apoi i-au ucis, au spus procurorii.

„Se depun toate eforturile pentru a stabili circumstanțele fiecărei crime de război și a celor implicați în agresiunea rusă, pentru a-i aduce în fața justiției ”, a precizat Procuratura Generală.

Anchetatorii investighează această cameră de tortură din Bucea în cadrul procesului penal pentru încălcarea legilor de război (articolul 438 din Codul penal al Ucrainei).

Fii la curent cu cele mai noi informații LIVE despre războiul din Ucraina

Sute de cadavre ale civililor au fost găsite în urma retragerii armatei ruse din jurul Kievului. Unele dintre ele aveau urme de tortură.

Potrivit unor imagini din satelit din orașul Bucea prezentate de compania americană Maxar Technologies, rușii pregătiseră groapa comună de la Bucea, cu mult timp înaintea masacrului.