Articole despre "taxa de solidaritate"

Consiliul Fiscal cere majorarea de urgență a colectării la bugetul de stat, prin eliminarea evaziunii fiscale.

De asemenea, se cere revenirea la cota unică de impozitare, prin dispariția excepțiilor și scutirilor fiscale.

Nu este eliminată nici posibilitatea unei creșteri a impozitării, pentru a reduce discrepanța dintre veniturile și cheltuielile bugetare.

Reducerea cheltuielilor, imposibilă

Consolidarea bugetară prin creșterea veniturilor fiscale reprezintă o problemă de securitate economică națională și de solidaritate națională, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Fiscal.

Alternativa la a nu crește veniturile fiscale în mod semnificativ pentru a diminua deficitul bugetar este reducerea drastică de cheltuieli (cu câteva procente din PIB), ceea ce este o ecuație pe care membrii Grupului care a emis comunicatul o consideră imposibil de rezolvat.

Aceasta nu înseamnă că eficientizarea cheltuielilor publice nu este necesară și posibilă.

Dar frontul de acțiune urgentă privește reducerea semnificativă a evaziunii fiscale și eliminarea de excepții și scutiri, implicit o ameliorare majoră a colectării taxelor și impozitelor în următorii ani, arată sursa citată.

Regândirea regimului fiscal

O asemenea acțiune ține cont de actualul context, marcat de încetinirea creșterii economice, criza energetică, războiul din Ucraina etc., context ce nu permite majorarea de cote de impunere...

România trebuie să realizeze, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară de amploare pentru a asigura sustenabilitatea şi a face faţă noilor provocări, iar o pondere mare a acestei ajustări trebuie să vină din creşterea veniturilor, conform unei analize realizate de un grup de lucru al Consiliului Fiscal.


Potrivit autorilor analizei, la începutul anului 2022, România avea de realizat o ajustare fiscală (o reducere a deficitului bugetar) de aproximativ 4 procente din PIB, de la circa 7,2% din PIB deficit ESA în 2021 la circa 3% din PIB în 2024. La aceasta se adaugă efectele războiului din Ucraina, care implică, printre altele, cheltuieli bugetare sporite cu apărarea, cu asigurarea securităţii energetice şi alimentare, cu protejarea gospodăriilor vulnerabile în raport cu creşterea preţurilor la energie, cu primirea şi găzduirea refugiaţilor ucraineni etc.

"România are de realizat, pe termen mediu şi lung, o ajustare fiscală/bugetară mai mare, pentru a asigura sustenabilitatea fiscal-bugetară şi pentru a face faţă la noile provocări. Este evident că o pondere mare a acestei ajustări de amploare trebuie să vină din creşterea veniturilor fiscale şi bugetare, cheltuielile bugetare fiind pe un trend crescător. Cu 26% din PIB venituri fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări) colectate în anii ultimi, România se situează cu mult în spatele statelor aflate la un nivel similar de dezvoltare, Polonia (cca. 36%...

Coaliția de guvernare va continua discuțiile despre introducerea taxei de solidaritate, a anunțat miercuri, 8 decembrie, liderul PSD, Marcel Ciolacu, la finalul ședinței. Acesta a precizat că ”este posibil să nu fie nevoie de o astfel de taxă.”

Taxa de solidaritate a fost propusă de UDMR şi susţinută de social-democraţi.

”Avem în continuare această discuţie, staţi să vedem cifrele bugetare, dar noi am prins în programul de guvernare foarte clar că vom vorbi anul viitor dacă se impun noi taxe sau nu. Oricum, orice taxă care hotărăşte coaliţia să fie prinsă şi modificat Codul fiscal are un termen de şase luni până intră în vigoare, conform legii”, a afirmat Ciolacu, la Palatul Parlamentului, după şedinţa coaliţiei de guvernare.

Întrebat dacă anul viitor va exista această taxă, Ciolacu a spus: ”Nu ştiu. Este posibil să nu fie nevoie de o astfel de taxă”.

În altă ordine de idei, liderul PSD a menţionat că este posibil ca săptămâna viitoare să fie numiţi prefecţii.

Taxa de solidaritate urmeaza sa se aplice pentru averile mai mari de 900.000 de euro, procentul retinut fiind de 1,25%, au decis, marti, deputatii. In varianta initiala propusa de Uniunea Nationala pentru Progresul Romaniei (UNPR) taxa era de 1% si se aplica averilor de peste 450.000 euro.

"Persoanele fizice care detin bunuri imobile, precum si bunuri mobile constand in mijloace de transport aerian, mijloace de transport naval, precum si mijloace de transport terestru, a caror valoare individuala este mai mare de 1.000 de euro si valoare lor insumata este mai mare de 900.000 de euro, vor achita anual o taxa de solidaritate in cuantumul de 1,25% din valoarea acestora, care se face venit la bugetul de stat", se arata in modificarea aprobata de plenul Camerei.

Taxa de solidaritate, potrivit legii, se instituie pe o perioada de trei ani si se stabileste de catre directiile de taxe si impozite locale.

Legea UNPR urmeaza sa intre la votul final intr-o sedinta viitoare a Camerei Deputatilor, in calitate de camera decizionala. Senatul a respins initiativa.

Noua taxă ce vizează companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi în peste 330 de companii, în frunte cu Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, raportat la afacerile anuale actuale, relevă date analizate de Profit.ro.

În total, circa 330 de companii ar urma să achite taxa - dacă se menţin la actualul nivel - cu Dacia plătind, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri. Statul ar încasa dintr-un foc peste 1 miliard de euro, de la toate companiile care ar depăşi borna cifrei de afaceri.

Ideea unei astfel de taxe, denumită tot "de solidaritate", a mai apărut în 2017, cu o guvernare PSD-ALDE, când ministrul de Finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avansa o taxă de 2%, dar la fondul de salarii. Ulterior, taxa proiectată a fost tăiată la 0,25%, prin intervenţia premierului Mihai Tudose, după care nu s-a mai vorbit decât de o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25, conform Profit.ro.

”În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze", susţine consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru....

Acum cateva zile facea inconjurul presei stirea despre o primarie din Botosani care nu mai are bani pentru nicio plata, inclusiv facturi la curent si apa, dupa ce salariile angajatilor au fost majorate in baza noii legi a salarizarii.

Nici macar bani pentru motorina autobuzului scolar nu mai sunt, asta dupa ce au fost consumate si sumele alocate pentru construirea unor fantani de mare adancime, menite sa combata efectele secetei extreme. In primaria din comuna Dimacheni, cei 14 angajati au salariul mediu de 6.000 de lei.

Si nu e un caz singular. Din ce in ce mai multe primarii din mai toate judetele au ramas fara bani din fix acelasi motiv, numit "efectul PSD". Si cat de curand, ceea ce acum se intampla la nivel micro va fi soarta Romaniei la nivel macro. PSD ne baga in faliment national.

Liviu Dragnea ar fi avut ocazia sa se opreasca in ceasul al XII-lea, sa arunce prosopul si sa admita ca a propus un program nefezabil, sa nu lase sarlatania sa sufoce Romania. Dar, cum inca n-a rapus Justitia, mai are nevoie sa creeze macar iluzia mitei.

Doar iluzie, pentru ca nimeni nu va castiga nimic in plus.

Scaderea impozitului pe venit va fi inghitita de mutarea contributiilor sociale. Si avand in vedere noua taxa de 2,25% pe fondul de salarii, cel mai probabil, veniturile nete vor scadea putin. Daca nu vor scadea chiar dramatic, in cazul celor pentru care patronii nu vor accepta sa majoreze brutul cu valoarea contributiilor mutate, pentru ca legea nu-i obliga sa faca...

Cred ca planurile pe care Liviu Dragnea le tot anunta pentru Romania nici macar nu reprezinta, neaparat, cel mai rau lucru. Cel mai rau este ca PSD si liderul sau habar, dar habar nu au ce sa faca cu Romania si dau din ce in ce mai mult senzatia ca au intrat, ducand si tara cu ei, intr-o fundatura.

Nici macar nu s-a uscat bine cerneala pe modificarea programului de guvernare al Cabinetului Tudose, ca punctele sale esentiale fie sunt abandonate, precum impozitul pe cifra de afaceri, fie sunt puse sub semnul intrebarii, precum taxa de solidaritate. Doamne ajuta!, veti spune probabil.

Da, pentru ca ultimele gaselnite ale Guvernului se anuntau letale pentru economie. Povestea aceasta haiduceasca, cu pedepsirea companiilor care nu-si declara profitul, e o mare prostie. Cum poti sa nu declari profitul?

Fie folosind metode de optimizare fiscala legale, ceea ce se intampla in toata lumea, si atunci Parlamentul nu are decat sa inchida portitele legale daca le socoteste inoportune. Fie prin evaziune si atunci nu vad de ce statul nu intervine prin ANAF.

Nu exista nicio justificare sa ii sanctionezi pe toti, corecti sau nu, abili in limitele legii sau nu, in loc sa te duci dupa evazionisti.

Insa o parte din rau a fost facut. Cand vanturi asemenea idei pe sub nasul investitorilor, cand subminezi fundatia oricarei investitii, si anume increderea ca esti un partener predictibil, ca esti corect, ca esti chiar rational, efectul nu poate fi decat unul singur si anume...

USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie. Printre soluțiile propuse pentru creșterea veniturilor se numără modernizarea ANAF, abrogarea plății pensiilor speciale, reducerea aparatului de stat și confiscarea averilor nejustificate

Reprezentanţii USR au transmis că în plină pandemie şi criză a preţurilor în energie şi la alimente, când ar trebui să ia măsuri pentru pregătirea valului cinci şi pentru susţinerea celor mai afectaţi din punct de vedere economic, ”alianţa toxică PSD-PNL-UDMR se gândeşte să introducă o taxă nouă, lovind exact în cei mai importanţi contribuabili în economie”.

”În acest mod, PNL nu face decât să arate, o dată în plus, că îşi minte electoratul căruia îi promitea, tare şi răspicat prin vocea lui Florin Cîţu, că nu va introduce nicio taxă nouă. În aceste zile, vedem exact contrariul şi asta în contextul în care România s-a angajat prin PNRR la o politică fiscală predictibilă.

USR se opune ferm introducerii unei aşa-zise ”taxe de solidaritate” pentru companiile mari şi cere PSD-PNL-UDMR să renunţe la această măsură populistă, care nu doar că nu ar aduce banii necesari la bugetul de stat pentru a acoperi toate creşterile de salarii, pensii şi alocaţii promise inconştient de noua alianţă toxică, dar ar reduce...

Plenul Senatul a respins miercuri solicitarea UNPR de dezbatere a Legii privind taxa de solidaritate in procedura de urgenta, dupa dispute intre liderul progresist Gabriel Oprea si senatorii opozitiei, care au acuzat "demagogia de prost gust" a ministrului Apararii.

"Senatori sau deputati, lideri de partid sau simpli membri, alesi locali sau central, avem cu totii acelasi obiectiv: sa scoatem tara din criza. (...) Sunt lucruri care ne separa, dar sunt si lucruri care ar trebui sa ne apropie. Avem principii care ne diferentiaza, dar avem si principii comune. Un astfel de principiu spune ca nu poti trata in mod egal pe cei aflati in situatii inegale", a explicat ministrul Gabriel Oprea nevoia dezbaterii legii in procedura de urgenta.

Liderul UNPR a continuat sa argumenteze pe marginea textului cateva minute, inainte ca presedintele Senatului, Mircea Geoana, a incercat sa il opreasca, sustinand ca Oprea va avea ocazia sa prezinte "in extenso" legea cand va ajunge la dezbaterile din plen. "Va rog sa am conditii decente sa pot sa-mi sustin aceasta initiativa conform Regulamentului Parlamentului", a protestat Oprea, continuand expunerea de motive.

Dupa discursul liderului UNPR, liderul grupului PSD, Ilie Sarbu, a intervenit de la microfon anuntand ca social-democratii vor vota impotriva demersului. "Domnul Oprea in declaratia politica pe care a facut-o aici plangea pe umarul pensionarilor, in timp ce in Camera Deputatilor stim cum a trecut legea (pensiilor - n.r.) si...

Situatia este cat se poate de clara si simplu de inteles: PSD a avansat niste promisiuni electorale cu totul si cu totul fanteziste, pentru a capata un scor care sa-i permita sa faca zob Justitia, iar acum trebuie sa-si puna in practica sarlatania, ceea ce, evident, nu are cum.

Alegerea este si ea clara: ori admite ca a mintit si ca promisiunile din program sunt inaplicabile, ori o tine inainte si distruge economia cu totul.

Problema nu este atat anul acesta, cand inca PSD traieste din osanza fostelor guverne si nu a fost nevoit sa puna in practica mare lucru, ci in bugetul de anul viitor care, daca va cuprinde tot ce a fost promis, va crapa.

Adica ar urma sa se intample ce s-a intamplat deja la nivel local in multe primarii: salariile au fost majorate, dar nu mai sunt bani nici macar pentru ele.

Ambele variante vor avea un urias cost politic, fie unul imediat, fie unul mai aproape de prezidentiale.

Minimum decent ar fi ca PSD sa se opreasca macar acum si sa recunoasca sarlatania, dar vad ca pluseaza cu o noua sarlatanie. Pe de-o parte, unele promisiuni au fost ingropate fara cine stie ce explicatii. Eliminarea impozitului pentru medici si pentru cei cu venituri mai mici de 2.000 de lei, eliminarea impozitului pe dividende si recalcularea pensiilor sunt doar cele mai mari dintre promisiunile abandonate.

In privinta majorarii salariilor promisa - salariile ca in Occident pe care le picta dl Dragnea la tabla -, s-a dovedit ca a fost doar o mare pacaleala....

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, 16 decembrie, la Bruxelles, că nu este de acord cu supraimpozitarea companiilor, propusă de PSD, şi a arătat că nu consideră că este un lucru necesar, corect sau util, iar o astfel de măsură nu se va introduce. El a explicat că ambele partide, PNL şi PSD, încearcă să îşi promoveze politicile bazate pe o anumită doctrină, dar asta nu înseamnă că Guvernul ”le pune în practică, alandala şi amestecate”.


Şeful statului a menţionat că este normal să existe discuţii în coaliţie, însă părerea sa este că ”Guvernul se mişcă, până acuma, foarte bine”.

”Deocamdată trebuie să facem diferenţa între măsurile care chiar se adoptă şi se pun în practică şi vedem în aceste zile că sunt acte normative care stabilesc ce se va întâmpla cu bugetul pe anul viitor, cu taxele, impozitele, şi discuşţiile care sunt discuţii politice. Trebuie să vedem situaţia aşa cum este, avem o coaliţie formată din social-democraţi şi liberali, fiecare încearcă să îşi promoveze politicile bazate pe o anumită doctrină, dar asta nu înseamnă că Guvernul le pune în practică, alandala şi amestecate”, a spus preşedintele.

Şeful statului a precizat că deocamdată s-a spus că nu vor fi majorate taxele şi impozitele şi nu vor fi introduse taxe noi.

”Mie, personal, acest impozit, suprataxarea, nu mi se pare nici necesar, nici util nici corect, ca să mă exprim foarte...

Vicepremierul Kelemen Hunor afirmă că "taxa de solidaritate" pe care ar urma să o plătească companiile cu cifră de afaceri de peste 100 de milioane de euro "nu este ceva permanent", ci ar urma să fie introdusă pentru unu, doi sau trei ani. "Sunt perioade când trebuie să fii solidar cu acei cetăţeni şi cu acea societate unde faci profit şi pe seama căreia faci profit. Sună urât, nu sună prietenos, dar trecem printr-o perioadă grea, nimeni nu vrea să alunge investitorii, nimeni nu vrea să facă rău nimănui", susţine Kelemen Hunor.

"Astăzi (marţi - n.r.) nu am discutat, ieri a fost o discuţie scurtă şi vom continua când discutăm despre buget. E vorba despre o propunere pentru o perioadă scurtă, de un an de zile, poate să fie şi doi-trei ani de zile, dar nu asta este important, nu este ceva permanent. Şi e vorba de a creşte veniturile la buget într-o perioadă dificilă, când eşti nevoit, din cauza inflaţiei, din cauza creşterii preţurilor la energie care nu depinde de Guvernul nostru, nu depinde nici de Uniunea Europeană, vedeţi că se întâmplă peste tot, să mai aduci la buget nişte sume prin care poţi să îi ajuţi pe acei oameni care au nevoie de ajutor, dar în acelaşi timp trebuie să faci şi investiţii în sănătate, în educaţie, în domenii importante. Şi atunci eu am propus la un moment această taxă.

Toată lumea vorbea de taxă de solidaritate şi am spus ok, dar haideţi să vedem cine cu cine trebuie...

Premierul Nicolae Ciucă a declarat miercuri, 8 decembrie, după şedinţa coaliţiei, despre introducerea taxei de solidaritate pentru marile companii, că aşa cum şi-au asumat în programul de guvernare, anul acesta nu vor introduce noi taxe, asta în contextul în care discuţia este ca taxa să fie introdusă din 2022.


Premierul a fost întrebat, la finalul şedinţei coaliţiei, despre taxa de solidaritate, pe care cei de la UDMR şi PSD vor să o introducă. ”Exact ce am am asumat în programul de guvernare, anul acesta nu vom introduce noi taxe”, a spus Ciucă, precizând că programul de guvernare va fi aplicat aşa cum a fost aprobat în Parlament.

Despre buget, premierul a spus că luni va fi o primă formă a proiectului, iar aprobarea în Parlament a rămas pentru data de 23 decembrie.

Nicolae Ciucă a mai spus că subiectul prefecţilor se discută în acest moment în coaliţie.

”Trebuie să facem în aşa fel încât să mărim capacitatea de absorbţie (a fondurilor europene, nr). Nu este vorba doar de PNRR, ci şi de fondurile operaţionale şi cele de coeziune”, a afirmat Ciucă.

Întrebat dacă există riscul ca banii din PNRR să fie gestionaţi de baronii locali, prim-ministrul a spus: ”Nu guvernăm ţara pentru a ne duce cu fondurile predilect către o anumită regiune sau un anumit judeţ. Ne-am asumat să asigurăm dezvoltarea echitabilă a fiecărui judeţ şi a fiecărei regiuni”.

Florin Cîțu a zis că PNL nu...

Preşedintele UDMR Kelemen Hunor avansează ideea instituirii unei „taxe de solidaritate” care să fie aplicată companiilor care înregistrează o cifră de afaceri de peste o sută de milioane de euro pe an, precizând că acest subiect nu se regăseşte în programul de guvernare, dar va fi discutat după instalarea Guvernului.

Preşedintele UDMR afirmă că este nevoie de creşterea veniturilor şi este nevoie de resurse, iar în acest context UDMR a propus instituirea unei „taxe de solidaritate” pe care să o plătească acele companii care înregistrează o cifră de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro pe an.

Conforma acestuia, creşterile de pensii se vor face din bugetul de stat, taxe, impozite iar deficitul bugetar se va acoperi „şi din împrumuturi”.

Kelemen nu a precizat nici cuantumul cu care vor fi impozitate pensiile mari, arătând doar că s-au purtat discuţiile pe acest subiect, iar elementele concrete vor fi stabilite ulterior.

„La un moment dat s-a vorbit de o taxă de solidaritate. Noi am spus că taxă de solidaritate e ok, dar trebuie să vedem ce fel de solidaritate şi cine e solidar, fiindcă eu nu pot accepta ca persoanele care au un venit mic să fie solidare, când companiile mari nu sunt solidare şi am spus că, din punctul meu de vedere, ar însemna o taxă de solidaritate la acele companii care au o cifră de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro pe an, ceea ce ar fi corect, pentru o...

Premierul interimar Florin Cîţu, preşedintele PNL, şi-a exprimat convingerea că taxa de solidaritate pe lux ar fi fost implementată în timpul guvernării PSD dacă era o măsură bună şi a apreciat că România ar trebui să încurajeze acumularea de capital.

"Această taxă a fost, negru pe alb, introdusă în Guvern în 2017, în cele două guverne, şi Grindeanu, şi Tudose, şi ea nu a fost implementată. Dacă era o taxă bună, dacă era o taxă care făcea bine economiei, eu sunt sigur că ea ar fi fost implementată în acel moment. Nu a fost implementată, aşa cum nu a fost implementat nici IVG (impozitul pe venit global n.red.).

Au fost trei ani de zile în care aceste lucruri nu au fost implementate. Eu pornesc de la principiul: în România trebuie să încurajăm acumularea de capital - suntem o ţară în curs de dezvoltare - nu să descurajăm acumularea de capital", a arătat el, într-o declaraţie acordată presei.

Premierul interimar a menţionat că aproape jumătate dintre autorităţile locale nu îşi permit plata salariilor din veniturile proprii. În acest sens, a menţionat că autorităţile locale pot creşte taxa pe proprietate.

"Sunt primării, aproape jumătate dintre ele sau autorităţi locale, care nu-şi permit să-şi plătească salariile din veniturile proprii. Multe dintre ele au o colectare a taxelor foarte proastă. Ei, acestea sunt acele autorităţi care şi cer bani de la buget. Mie nu mi se pare normal ca...