Curtea Constituţională a României a respins, marţi, sesizarea USR privind Legea bugetului de stat pe 2022.
Curtea Constituțională stabilise inițial pentru data de 29 decembrie termenul pentru discutarea sesizării.
Potrivit unui comunicat al CCR, în urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.6 alin.(2) din Legea bugetului de stat pe anul 2022.
CCR a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art.54 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu critica de neconstituţionalitate extrinsecă formulată numai în măsura în care aplicarea lor se realizează după o eventuală modificare sau completare a Legii nr.334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale.
În plus, CCR a constatat că dispoziţiile art.56 din Legea bugetului de stat pe anul 2022 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României, mai transmite CCR.
USR a atacat la Curtea Constituţională legea bugetului de stat pe 2022, imediat după adoptarea proiectului în plenul comun al Parlamentului.
USR a depus vineri, 24 decembrie la Curtea Constituţională (CCR), sesizarea privind legea bugetului pentru 2022.
Anunţul privind intenţia de a ataca la CCR bugetul a fost făcut de vicepreşedintele USR Dan Barna încă de miercuri, imediat după votul final din parlament pe legea bugetului de stat pe 2022.
În sesizare a fost invocată încălcarea prevederilor constituţionale privind:
1) Egalitatea în faţa legii, prin nealocarea de resurse financiare proporţionale cu necesităţile în Sectorul 1, fara aplicarea mecanismelor si algoritmului de alocare prevăzute in Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice locale.
2) Dreptul la învăţătura, prin nealocarea banilor necesari pentru transportul local si judetean al elevilor la şcoală, contrar Legii educaţiei naționale nr. 1/2011.
3) Principiul legalităţii, prin adoptarea unui amendament lipsit de orice motivare şi care profită exclusiv partidului din care fac parte iniţiatorii (PPU-SL).
4) Principiul bicameralismului, prin adoptarea în ședința reunita a unui amendament care eludează Legii nr. 334/2006 privind finanțarea partidelor politice, lege organica ce nu poate fi modificata si completata decat separat, mai întâi de către Senat (camera de reflecție) și apoi de către Camera Deputaților (camera decizionala).
5) Principiul calităţii legii, prin caracterul neclar, imprecis şi interpretabil a numeroase prevederi.
P.S. Dacă la juriști stau prost , la capitolul... Vezi tot