CCR a decis: Abuzul in serviciu trebuie redefinit

Curtea Constitutionala a decis, miercuri, ca abuzul in serviciu ramane in Codul Penal, dar a dat o interpretare unuia dintre articolele contestate, interpretare care va fi folosita de judecatori in instante.

"Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul Penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul Penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma 'indeplineste in mod defectuos' din cuprinsul acestora se intelege 'indeplineste prin incalcarea legii'.

Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 alin 2 din legea nr. 78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate", se arata in decizia de miercuri a CCR, citata de Agerpres.

Hotararea a fost luata in unanimitate si se aplica pentru viitor, a precizat Valer Dorneanu, presedintele interimar al CCR.

Urmeaza ca decizia CCR sa fie publicata in Monitorul Oficial.

Afla ce spun politicienii despre decizia CCR

Un judecator CCR explica efectele hotararii de azi

Petre Lazaroiu, judecator al Curtii Constitutionale, a declarat ca interpretarea definitiei abuzului in serviciu ca indeplinirea defectuoasa a atributiilor savarsita cu incalcarea legii pune judecatorii in situatia sa decida cazurile in care indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu s-a facut sau nu cu incalcarea legii.

Lazaroiu a precizat ca decizia CCR nu impune modificarea prevederilor actuale din Codul Penal. "Nu s-a intamplat absolut nimic, nu e afectat absolut nimic. Se judeca si se constata de catre judecator ca actul a fost intocmit cu incalcarea legii sau dimpotriva", a spus Lazaroiu, citat de News.ro.

Judecatorul a apreciat ca decizia CCR reprezinta un ghid pentru judecatori in cazul dosarelor de abuz in serviciu, astfel incat sa pedepseasca doar cazurile in care abuzul in serviciu a fost savarsit cu incalcarea legii, nu dintr-o eroare.

El sustine ca, in cazurile in care procurorul acuza o persoana de abuz in serviciu, judecatorul trebuie sa decida daca a o fost o incalcare a legii sau nu. "Judecatorul trebuie sa vada daca s-a incalcat legea, nu daca procurorul apreciaza ca o persoana si-a indeplinit defectuos atributiile", a explicat Petre Lazaroiu.

Intrebat ce se intampla cu persoanele care au fost deja condamnate pentru abuz in serviciu, Lazaroiu a raspuns: "Au calea revizuirii. Sigur, sunt multe, dar nu asta este problema. Problema este ca trebuie sa se faca lumina in ce priveste sanctionarea oamenilor pentru abuz in serviciu".

De asemenea, un procuror a declarat sub protectia anonimatului pentru News.ro ca decizia CCR privind abuzul in serviciu nu va duce, in opinia sa, la achitari integrale in cazul acestei infractiuni, ci, cel mult, la unele partiale si ca modificarea facuta de judecatorii constitutionali obliga de acum anchetatorii sa indice articolele legale incalcate ce stau la baza abuzului cercetat, fara a mai face referiri generale.

O decizie greu de luat

La sfarsitul lunii trecute, CCR nu a reusit sa ajunga la o concluzie, dupa opt ore de dezbateri si a cerut Parchetului General o situatie privind dosarele instrumentate care se refera la abuzul in serviciu.

Citeste raportul DNA pe abuzul in serviciu: 3 ministri condamnati, 1.471 persoane judecate.

Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, a declarat, in asteptarea deciziei finale a CCR, ca ea ar putea schimba multe in activitatea institutiei pe care o conduce, pentru ca "functionarii publici si demnitarii vor fi lipsiti de orice responsabilitate".

De asemenea, sefa DNA a spus ca persoanele condamnate cu executare pentru abuz in serviciu vor fi eliberate din inchisoare.

Daca in prezent sunt la DNA 7.200 de dosare, peste 3.000 dintre ele au ca obiect abuzul in serviciu, a explicat procurorul sef al DNA. Prin urmare, a spus Kovesi, "procurorii vor fi nevoiti sa inchida aceste dosare" iar prejudiciul nu va mai putea fi recuperat.

"Prejudiciul se ridica la 620 de milioane de euro numai din dosarele instrumentate anul trecut", a punctat procurorul sef al DNA.

Spre deosebire de Kovesi, mai multi politicieni au cerut dezincriminarea abuzului in serviciu. Printre cei cercetati sau condamnati pentru comiterea acestei fapte se numara Marian Vanghelie, George Scripcaru, Titus Corlatean, Elena Udrea, Gabriel Oprea, Cristian Popescu Piedone, Nicusor Constantinescu, mai multi deputati sau presedinti de consilii judetene.

Intr-un interviu acordat marti, Augustin Zegrean, fost presedinte al CCR aflat la final de mandat, a declarat ca doar in 12 state UE se face inchisoare pentru aceasta infractiune, in schimb in multe altele nu.

CCR a avut in data de 24 mai pe ordinea de zi 8 sesizari de neconstitutionalitate legate de articolul 297 din Codul Penal si articolul 13 (2) din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

O parte dintre ele au fost facute de fosta sefa a DIICOT, Alina Bica, si de fostii presedinti de consilii judetene Nicusor Constantinescu si Gheorghe Bunea Stancu.

Cei care au facut sesizari au sustinut faptul ca notiunea de "abuz in serviciu" este neclar definita in Codul penal, astfel incat este dificil de judecat care sunt elementele constitutive ale infractiunii.

Articolul contestat din Codul Penal prevede ca "fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica".

Articolul din Legea nr.78/2000 prevede ca "in cazul infractiunilor de abuz in serviciu sau de uzurpare a functiei, daca functionarul public a obtinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, limitele speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime".

Citeste si:

Cum s-a ajuns la război total în PMP. Acuzații de lupte pe funcții și o fuziune eșuată

Lupta internă din PMP a ajuns la noi culmi după ce actualul și fostul președinte al partidului s-au acuzat reciproc că au avut promise funcții de la PNL ca urmare a unei eventuale fuziuni....

Florin Cîţu, nemulţumit de relația cu PSD: ”Aş vrea mai mult fair-play. E foarte uşor să scriu pe Facebook că propunem să creştem pensiile cu 60%”

Preşedintele PNL, Florin Cîţu, afirmă, marţi seară, că este nemulţumit de modul în care se comună în coaliţie, aşteptând mai mult fair-play din partea partenerilor. Cîţu susţine...