CCR amana dezbaterile pe Codurile Penale, pana la venirea noilor judecatori

CCR a amanat pronuntarea pe obiectiile de neconstitutionalitate formulate de PNL-USR si de presedintele Klaus Iohannis asupra modificarilor aduse de Parlament Codului Penal si Codului de Procedura Penala.

Pronuntarea a fost amanata pentru 26 iunie, dupa venirea noilor judecatori la CCR.

Motivul deciziei de marti a Curtii este aprofundarea studierii sesizarilor depuse de Opozitie si Klaus Iohannis.

Judecator raportor pe Codul Penal este presedintele CCR, Valer Dorneanu, care ar vrea sa mai obtina un mandat de sef al Curtii. Codul de Procedura Penala intra in responsabilitatea lui Daniel Morar (fostul sef DNA), ca judecator raportor.

Sesizarile se refera la Legea pentru modificarea si completarea Legii 286/2009 privind Codul Penal, precum si a Legii 78/2000 pentru prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, dar si la Legea pentru modificarea si completarea Legii 135/2010 privind Codul de Procedura Penala, precum si pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.

Judecatorii CCR au decis in mai multe randuri amanarea pronuntarii asupra sesizarilor depuse de Opozitie si de seful statului asupra modificarii Codurilor Penale.

Uniunea Salvati Romania a depus, impreuna cu PNL, doua sesizari de neconstitutionalitate cu privire la proiectele de lege "prin care se aduc peste 300 de modificari nocive Codului Penal si Codului de Procedura Penala".

USR considera ca toate aceste modificari vin in contradictie nu doar cu statul de drept, "subrezind politica penala a Romaniei" si favorizand infractorii, ci si cu legea fundamentala.

La randul sau, seful statului reclama ca legea privind modificarea Codului Penal a fost supusa controlului anterior de constitutionalitate, prin Decizia 650/2018 CCR constatand neconstitutionalitatea unora dintre dispozitiile sale.

"Insa in procedura reexaminarii legii - deschisa potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie - Parlamentul a adoptat legea criticata cu depasirea limitelor fixate prin Decizia nr. 650/2018. Astfel, cu ocazia punerii in acord a unora dintre dispozitiile legii, declarate neconstitutionale, cu Decizia nr. 650/2018, Parlamentul pe de o parte si-a ignorat obligatia constitutionala de a pune in acord textele din legea criticata cu decizii anterioare ale Curtii Constitutionale, aspect ce contravine dispozitiilor art. 147 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 147 alin. (1) si alin. (4) din Constitutie, iar pe de alta parte, in procedura punerii de acord nu a realizat corelarile necesare, adoptand reglementari ce contravin principiului legalitatii, fiind astfel incalcate prevederile art. 147 alin. (2) prin raportare la art. 1 alin. (5) din Constitutie. (...)

In procedura reexaminarii, Parlamentul a eliminat in integralitate modificarea art. 35 alin. (1) din Codul penal, desi neconstitutionalitatea viza doar fraza a doua a acestui articol. Pe de alta parte, eliminarea interventiei legislative asupra textului art. 35 alin. (1) din Codul penal echivaleaza cu incalcarea obligatiei Parlamentului de a pune in acord acest text cu Decizia nr. 368/2017. Or, punerea in acord a legislatiei penale cu deciziile instantei constitutionale a reprezentat un aspect asumat public, atat pe plan intern, cat si european si a constituit, asa cum am aratat anterior, una dintre ratiunile initiativei legislative", se arata in sesizarea presedintelui.

El considera, intre altele, ca Parlamentul avea deschisa calea reexaminarii doar in ceea ce priveste dispozitiile cuprinse in fraza a doua a art. 35 alin. (1), acesta neputand efectua modificari in privinta primei fraze a alin. (1) al art. 35, care corespundea celor statuate prin Decizia nr. 368/2017, intrucat nu continea conditia unicitatii subiectului pasiv pentru retinerea infractiunii continuate.

In document se mentioneaza, printre altele, ca termenul prescriptiei raspunderii penale se intrerupe prin indeplinirea oricarui act de procedura in cauza, ce trebuie comunicat suspectului sau inculpatului, fara a mai fi necesara referirea la persoana, termenele de prescriptie fiind reglementate la art. 154 din Codul Penal, in functie de natura si gravitatea pedepselor prevazute de lege pentru infractiunile in cazul carora se aplica. Potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, considerentele deciziilor instantei de contencios constitutional au aceeasi forta obligatorie ca si dispozitivul.

"Or, Parlamentul in procedura deschisa potrivit art. 147 alin. (2) din Constitutie a operat modificari in continutul normativ al art. 155 Cod penal cu ignorarea considerentelor Deciziei nr. 650/2018 par. 419 si 421", sustine presedintele Klaus Iohannis.

Modificarile Codului Penal si Codului de Procedura Penala au fost adoptate, in 24 aprilie, de Camera Deputatilor.

Noul Parlament, convocat pe 20 decembrie la ora 14.00 de președintele Klaus Iohannis

Preşedintele Klaus Iohannis a anunțat miercuri, 11 decembrie, convocarea noului Parlament la finalul săptămânii viitoare. După redistribuirea mandatelor și finalizarea componenței...

Pîrvulescu face portretul viitorului șef de stat. "Un preşedinte fără experienţă politică ar fi doar un notar la Palatul Cotroceni"

Politologul Cristian Pîrvulescu susține că viitorul președinte al țării trebuie să aibă experiență politică și să fie o persoană „cât mai puțin atacabilă”, la fel ca și...