CCR: De ce accesul presei la lucrarile unor comisii parlamentare poate fi ingradit

Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a constatat ca poate fi ingradit accesul presei la lucrarile comisiilor parlamentare care dezbat probleme de securitate nationala, in acest caz nefiind vorba de negarea dreptului persoanei la informatie.

Detalile apar in motivarea deciziei prin care a fost admisa partial sesizarea de neconstitutionalitate a PNL referitoare la Hotararea Parlamentului nr.19/2018 pentru constituirea Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului privind analizarea si actualizarea cadrului normativ cu incidenta in domeniul securitatii nationale.

In motivarea publicata luni pe site-ul CCR se arata ca unul dintre articolele criticate se refera la regula potrivit careia sedintele comisiei sunt publice, dar se prevede si competenta plenului comisiei de a stabili conditiile in care reprezentantii mass-media au acces la lucrari.

"Analizand dispozitiile criticate, Curtea observa ca norma cuprinsa in hotararea Parlamentului nu are ca scop ingradirea accesului reprezentantilor mass-media la lucrarile comisiei, ci, in acord cu prevederile regulamentelor celor doua Camere, prevad posibilitatea plenului comisiei de a stabili conditiile in care reprezentantii presei au acces la aceste lucrari. (...)

Avand in vedere ca masurile legislative aflate in procedura de legiferare privesc un domeniu de maxima importanta, respectiv cel al securitatii nationale, aflat in stransa conexiune cu cel al protectiei informatiilor clasificate, si tinand cont de dispozitiile art. 31 alin. (3) din Constitutie, potrivit carora Dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze masurile de protectie a tinerilor sau securitatea nationala, plenul comisiei, conform regulamentului propriu aprobat (...), poate hotari limitarea accesului reprezentantilor mass-mediei la acele lucrari ale comisiei in care se dezbat aspecte/elemente privind securitatea nationala, care necesita o protectie speciala din perspectiva diseminarii lor in spatiul public", se precizeaza in documentul citat.

In consecinta, CCR a respins ca neintemeiata critica potrivit careia posibilitatea ingradirii accesului reprezentantilor mass-media la lucrarile unui organ de lucru al Parlamentului, in anumite conditii, echivaleaza cu negarea dreptului persoanei la informatie, considerand ca nu este fundamentata constitutional.

Curtea Constitutionala a respins si critica privind lipsa de claritate a scopului pentru care a fost infiintata Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului privind analizarea si actualizarea cadrului normativ cu incidenta in domeniul securitatii nationale, prin raportare la obiectivele propuse, fapt ce ar genera impredictibilitate cu privire la procedura de legiferare.

"Constitutia nu cuprinde o prevedere expresa sau implicita in sensul ca se pot constitui comisii speciale comune numai pentru situatiile in care Parlamentul lucreaza in sedinte comune, stabilind doar posibilitatea constituirii lor. (...)

De asemenea, Curtea retine ca, in vederea adoptarii unui act normativ coerent si fundamentat, din punct de vedere al organizarii procedurii de lucru, Parlamentul trebuie sa dea dovada de suplete si flexibilitate, in limitele Constitutiei si ale regulamentelor parlamentare. Prin urmare, ratiunile constitutionale ale consacrarii comisiilor speciale comune sunt evidente, revenind Parlamentului decizia de oportunitate a constituirii acestora", se arata in motivare.

In opinia judecatorilor constitutionali, decizia constituirii unei comisii comune speciale tine de optiunea exclusiva a Parlamentului, iar oportunitatea luarii unei astfel de decizii nu poate fi cenzurata de CCR prin intermediul controlului de constitutionalitate, Parlamentul fiind suveran in a-si stabili modul de organizare a activitatii.

Pe de alta parte, CCR a retinut ca, referitor la locul si rolul comisiilor permanente ale Parlamentului, are o jurisprudenta constanta, in care statueaza ca acestea sunt organe interne de lucru, a caror activitate are caracter pregatitor pentru o oferi forului deliberativ toate elementele necesare adoptarii unei decizii.

"Dat fiind caracterul de organe de lucru interne al comisiilor parlamentare, natura juridica a rapoartelor sau avizelor adoptate de acestea este aceea a unui act preliminar, cu caracter de recomandare, adoptat in scopul de a sugera o anumita conduita, sub aspect decizional, plenului fiecarei Camere sau Camerelor reunite. Rapoartele si avizele nu au caracter obligatoriu din perspectiva solutiilor pe care la propun, Senatul si Camera Deputatilor fiind singurele corpuri deliberative prin care Parlamentul isi indeplineste atributiile constitutionale", se mai mentioneaza in motivare.

Curtea Constitutionala a stabilit, pe 6 iunie, ca o comisie parlamentara nu poate avea rol de initiator al propunerilor legislative, singurii titulari ai acestui drept fiind Guvernul, deputatii, senatorii si, cu indeplinirea unor conditii speciale, un numar de cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...