CCR: Declaratiile de avere incalca dreptul la respectul si ocrotirea vietii private

In motivatia deciziei Curtii Constitutionale cu privire la neconstitutionalitatea Legii privind infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale de Integritate (ANI) se arata, printre altele ca publicarea declaratiilor de avere pe Internet incalca "dreptul la respectul si ocrotirea vietii private" prevazut de Constitutie.

Astfel, "Curtea observa ca, potrivit art.26 alin.(1) din Constitutie, autoritatile publice trebuie sa respecte si sa ocroteasca viata intima, familiala si privata. Totodata, libera dezvoltare a personalitatii umane si demnitatea omului, valori consacrate in art.1 alin.(3) din Constitutie, nu pot fi concepute fara respectarea si ocrotirea vietii private", se arata in comunicatul CCR remis presei.

Magistratii Curtii mai considera ca "dreptul la respectul si ocrotirea vietii intime, familiale si private face parte din categoria drepturilor si libertatilor fundamentale, fiind expres prevazut si in art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prevedere ce impune, in principal, obligatia negativa din partea autoritatilor statului de a nu face nimic de natura a stanjeni exercitiul dreptului la viata privata".

"In acest sens, Curtea constata ca obligatia prevazuta de lege de a se publica declaratiile de avere si de interese pe paginile de internet ale entitatilor unde persoanele care, in conformitate cu prevederile legale, au obligatia de a le depune, precum si transmiterea acestora catre Agentie in vederea publicarii pe pagina de internet a acesteia nesocotesc dreptul la respectul si ocrotirea vietii private, consacrat prin art.26 din Legea fundamentala, precum si prin art.8 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, prin expunerea nejustificata in mod obiectiv si rational, pe pagina de internet, a datelor referitoare la averea si interesele persoanelor ce au, potrivit legii, obligatia de a depune declaratii de avere si de interese", se mai arata in motivatia CCR.

In baza acestor considerente, Curtea a declarat dispozitiile corespunzatoare din Legea ANI drept neconstitutionale, urmand ca in termen de 45 de zile de la publicarea acestei decizii in Monitorul Oficial, acestea sa fie modificate, intre timp ele fiind suspendate de drept.

Inspectorii ANI aveau atributii care tin de competenta instantelor de judecata

Pe de alta parte, Curtea Constitutionala mai apreciaza ca anumite activitati ale inspectorilor de integritate, printre care decizia ca anumite parti ale unei averi sunt nejustificate si ilicite, tin doar de competenta instantelor de judecata, si nu pot fi lasate ca atributii ale acestora.

"Astfel, prin actul de constatare, inspectorul de integritate analizeaza si decide - printr-un procedeu specific functiei de judecata - daca exista diferente vadite intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada si daca dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate este nejustificata, solicitand instantei de judecata - ca urmare a aceluiasi procedeu - confiscarea averii nejustificate.

Totodata, drept consecinta a activitatii de cercetare, Agentia sesizeaza organul de urmarire penala, daca se constata ca exista probe sau indicii temeinice pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala.

Avand in vedere regulile de procedura prevazute de Legea nr.144/2007 si solutiile pe care le poate adopta Agentia, Curtea constata ca anumite activitati desfasurate de inspectorii de integritate au caracter jurisdictional", se mai arata in comunicatul CCR.

In opinia magistratilor Curtii, se creeaza astfel "o confuzie intre functia de ancheta si cea de judecata, iar inspectorul de integritate - pe baza liberei sale aprecieri in administrarea probelor, printr-o procedura care nu respecta contradictorialitatea - decide ca o parte din avere este nejustificata si prin urmare, da un verdict, "spune dreptul" (iuris dictio), activitate permisa numai instantelor de judecata, potrivit art.126 alin.(1) din Legea fundamentala, conform caruia "Justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege".

"Curtea mai constata ca organele care exercita aceste activitati nu sunt instante judecatoresti si nu se supun normelor de organizare si functionare prevazute in Capitolul VI - "Autoritatea judecatoreasca" din Titlul III - "Autoritatile publice" al Constitutiei, intrucat functia de inspector de integritate este functie publica cu statut special, in conformitate cu prevederile art.17 alin.(2) din Legea nr.144/2007", se mai arata in motivarea Curtii.

Totodata, in caracterizarea atributiilor jurisdictionale ale Agentiei, Curtea constata ca acele activitati de cercetare si de constatare, in temeiul carora este sesizata instanta de judecata, solicitandu-se confiscarea averii, sau organele de urmarire penala, nu se pot incadra nici in modalitatile de exercitare a jurisdictiilor speciale administrative, deoarece nu sunt facultative, asa cum prevede art.21 alin. (4) din Constitutie, ci obligatorii.

Prin urmare, avand in vedere, pe de-o parte, statutul constitutional al justitiei, iar, pe de alta parte, activitatile de ancheta si de judecata desfasurate de Agentie, autoritate administrativa autonoma, prin care inspectorii de integritate - ce detin functii publice cu statut special - analizeaza si decid daca exista diferente vadite intre averea dobandita pe parcursul exercitarii functiei si veniturile realizate in aceeasi perioada si daca dobandirea unei cote-parti din avere sau a anumitor bunuri determinate este justificata sau nu, in vederea sesizarii instantei de judecata, solicitandu-i acesteia confiscarea averii, sau a organelor de urmarire penala, Curtea constata ca dispozitiile art.46 din Legea nr.144/2007 contravin prevederilor constitutionale ale art.124 alin.(2) din Constitutie, potrivit carora "Justitia este unica, impartiala si egala pentru toti" si celor ale art.126 alin.(1) privind infaptuirea justitiei.

CTP, după ce a văzut conferința lui Cătălin Cîrstoiu: ”I s-a mai rărit zâmbetul iliescoid...”

Candidatul PSD-PNL la Primăria Capitalei, medicul Cătălin Cîrstoiu a susținut vineri, 19 aprilie, o conferinţă de presă pentru a răspunde acuzaţiilor de incompatibilitate în condiţiile...

De ce Robert Negoiță nu poate fi candidatul coaliției la Primăria Capitalei. „Niciun primar de sector nu are mai multe șanse decât Piedone”

În contextul unei crize generate în alianța PSD-PNL, generată de zvonurile legate de o eventuală retragere a medicului Cătălin Cîrstoiu, primarul de la Sectorul 3, Robert Negoiță, s-a...