CCR deschide portile inchisorilor? Misterele unei hotarari care arunca in aer parchetele

Autor: Ioana Ene Dogioiu - Senior editor
Miercuri, 24 Februarie 2016, ora 18:14
15824 citiri
CCR deschide portile inchisorilor? Misterele unei hotarari care arunca in aer parchetele

Judecatorii CCR decid zilele acestea cum vor motiva neconstitutionalitatea articolului 142 al 1 noului Cod de Procedura Penala (NCpp) referitor la interceptarile telefonice.

In functie de aceasta motivare, exista posibilitatea ca SRI sa nu mai poata asigura suportul tehnic pentru aceste interceptari autorizate de judecator, suport fara de care parchetele nu au posibilitatea tehnica sa mai intercepteze.

Exclusiv Bomba de pe masa CCR: Explicatiile SRI despre interceptari

CCR a fost sesizata in privinta art. 142 NCpp in cadrul unui proces in desfasurare la Tribunalul Bucuresti, exceptia de neconstitutionalitate fiind ridicata de avocatul unor iranieni trimisi in judecata de DIICOT pentru mai multe infractiuni de crima organizata, inclusiv spalare de bani.

Dosarul 52586/3/2011 aflat acum in rejudecare la Sectia I penala a Tribunalului Bucuresti a avut un traseu sinuos: ajuns pe masa judecatorilor de la Tribunalul Bucuresti in 2011, primeste in 2012 o prima hotarare de retrimitere a dosarului la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale.

Hotararea aceasta este casata in iunie 2012 de Curtea de Apel si dosarul este retrimis la tribunal pentru rejudecare. In cursul procesului in prima instanta, dar si in rejudecare, inculpatii au invocat mai multe exceptii de neconstitutionalitate care au fost respinse.

In 19 mai 2015, judecatorul de camera preliminara Mihai Balanescu de la Sectia I Penala a Tribunalului Bucuresti le admite, insa, exceptia care priveste tocmai articolul 142 al 1, exceptie prin care avocatul urmareste explicit sa elimine de la dosar interceptarile telefonice:

"In situatia in care textul de lege criticat va fi declarat neconstitutional, toate interceptarile si inregistrarile efectuate in cursul urmaririi penale vor fi lovite de nulitate absoluta, fiind efectuate in baza unui text neconstitutional", se arata in incheierea din 19.05.2015.

Teoretic asa ar fi, dar practic ne aflam in fata unei ciudatenii juridice. Pentru ca interceptarile atacate nu au fost realizate in baza art 142 NCpp, cel atacat acum, pentru simplul motiv ca in 2010 acest articol nu era in vigoare.

Interceptarile de la dosar au fost realizatate in baza art 99 din vechiul Cod de Procedura Penala, supus de doua ori examenului constitutionalitatii si declarat constitutional prin Decizia CCR 410/2008 si Decizia CCR 962/2009.

Art. 99 din vechiul Cod a fost abrogat impreuna cu intreg vechiul Cod de Procedura Penala prin intrarea in vigoare a NCpp in februarie 2014, deci cand dosarul iranienilor era deja in faza de rejudecare.

Potrivit art. 29 al 1 din Legea 47/1992, exceptia de neconstitutionalitate poate fi invocata doar in cazul unei norme in vigoare (de aceea art 99 din vechiul Cod nu mai poate fi atacat), care "are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia".

Doar ca art 142 NCpp nu are legatura cu solutionarea cauzei iranienilor, in cadrul careia a fost atacat, deorece interceptarile au fost deja realizate si inregistrate ca probe sub incidenta art 99 din vechiul Cod de Procedura Penala.

Este motivul pentru care juristi consultati de Ziare.com au apreciat ca in mod normal exceptia era inadmisibila, pentru ca articolul atacat nu are legatura cu solutionarea cauzei.

Intr-un fel, si judecatorul TMB recunoaste acest lucru in motivarea incheierii, dar apeciaza ca "art. 142 alin. 1 Ncpp reglementeaza punerea in executare a mandatului de supraveghere tehnica - ce poate fi efectuata, la dispozitia procurorului, si de alte organe specializate ale statului. Practic textul preia legislatia anterioara Ncpp, ce consacra rolul SRI de singur operator legal in ceea ce priveste concursul tehnic in materia interceptarilor. De altfel, art. 912, alin.1 teza II din Cpp 1969, prevede notiunea de persoane care sunt chemate sa dea concurs tehnic la interceptari si inregistrari".

Fals! Tocmai ca art. 99 din vechiul Cod nu facea nicio referire la alte organe specializate ale statului. Deci exact aspectul criticat, cauza neconstitutionalitatii, nu exista in lege in momentul realizarii interceptarii iranienilor si este atacat la CCR intr-o speta asupra careia nu a fost niciodata incident.

Surse judiciare implicate in procesul de elaborare a noii legislatii penale au aratat pentru Ziare.com ca aceasta sintagma a fost introdusa in NCppm tocmai pentru a elimina orice discutie privind rolul oficial al SRI in procesul de interceptare.

Pe vechea lege, tot SRI era singura institutie abilitata si dotata pentru supravegherea tehnica, dar aceasta abilitare era conferita doar prin Decizia CSAT din 25 martie 2008, clasificata, si Decizia nr. 258/2008 a ANCOM.

Desi ele nu sunt identice nici ca forma, nici ca fond, judecatorul amesteca pevederile art 99 din vechiul Cod, sub incidenta carora au fost facute interceptarile iranienilor, si prevederile art 142 din NCpp, care nu au nicio legatura cu interceptarile iranienilor.

Desi considera drept neintemeiata exceptia iranienilor, judecatorul sesizeaza CCR pentru verificarea constitutionalitatii unui articol de lege a carui legatura cu solutionarea cauzei nu o explica.

In aceste conditii, potrivit propriei practici, CCR ar fi fost de asteptat sa respinga exceptia. Dar CCR, in mod paradoxal in opinia specialistilor consultati de Ziare.com, a admis exceptia, cu risc de incalcare a art 29 din chiar Legea CCR.

Ce efect poate avea acest amestec straniu de norme vechi si noi?

Potrivit surselor judiciare consultate de Ziare.com, un efect seismic, inclusiv de deschidere a portilor puscariilor.

Pe de-o parte, este posibil ca parchetele, dupa cum aratam, sa fie in imposibilitatea tehnica de a face supravegheri speciale o vreme indelungata.

Dar ce facem cu probele deja existente in dosare in curs?

Judecatorul CCR Mona Pivniceru sustine ca "legea nu se aplica retroactiv si ca ea va fi valabila doar pentru dosarele care se vor constitui de acum inainte, dupa publicarea modificarilor ce vor interveni".

Da, articolul din NCpp nu se modifica retroactiv, dar efectele neconstitutionalitatii actioneaza retroactiv si o spune chiar legea. Potrvit art 453 lit f din NCpp, revizuirea poate fi ceruta daca "hotararea s-a intemeiat pe o prevedere legala ce a fost declarata neconstitutionala dupa ce hotararea a devenit definitiva, in situatia in care consecintele incalcarii dispozitiei constitutionale continua sa se produca si nu pot fi remediate decat prin revizuirea hotararii pronuntate."

Amestecul de norme vechi si norme noi invocate in sesizare ar putea face ca, prin motivare, CCR sa dea posibilitea revizuirii tuturor dosarelor in care exista interceptari, indiferent in baza carei norme a fost facuta interceptarea.

Este putin probabil ca avocatii inculpatilor interceptati sa nu ceara eliminarea probelor invocand exact neconstitutionalitatea. Doar de aceea au ridicat exceptia si avocatii iranienilor.

Nu este asadar exclus ca, practic, CCR sa pregateasca echivalentul unei legii a amnistiei, care sa ii albeasca pe toti cei condamnati sau inculpati dupa ce au cazut pe interceptari obtinute in baza mandatelor emise de judecatori si puse tehnic in practica de SRI.

Printre ei, fostul judecator CCR, Toni Grebla, anchetat penal si interceptat legal inclusiv in timpul mandatului la Curte, Catalin Voicu, judecatorul Florin Costiniu, dar si Mihai Vlasov.

Fostul presedinte al Camerei de Comert si Industrie a Romaniei, Mihai Vlasov, a fost condamnat anul trecut la 5 ani de inchisoare cu executare pentru trafic de influenta, inclusiv in baza unor interceptari telefonice.

Presa a relatat repetat despre relatia foarte apropiata dintre Mona Pivniceru, acum judecator CCR, si Mihai Vlasov, acum in puscarie.

Prenumele dnei Pivniceru si apare in interceptarile de la dosarul Vlasov:

Eu am trimis-o, am trimis-o pe MONA (Mona Pivniceru - n.red.) la el (Victor Ponta - n.red). Si a zis ca-mi da Registrul fara... ca asta i-a spus, stii? I-a zis: "Domn' ministru, am o problema! Ca eu sunt in relatia asta cu Misu de treizeci de ani. Asta ma omoara cu Registrul! A zis ca i l-ati promis, ca ce fac eu cu Registrul asta?". Si el a zis: "Pai, i-l dau, ca i l-am promis! Ca am facut si o lege-n sensul asta si i-l dau!".

Aceste interceptari ar putea deveni neconstitutionale, inclusiv cu votul dnei judecator CCR Pivniceru.

Citeste si:
Cei trei miniștri care ar urma să fie schimbați. Nicolae Ciucă pregătește remanierea
Cei trei miniștri care ar urma să fie schimbați. Nicolae Ciucă pregătește remanierea
Trei miniștri din guvernul Ciucă ar urma să fie înlocuiți în următoarele zile, premierul pregătind remanierea. Este vorba despre ministrul Sportului, Eduard Novak (UDMR), ministrul...
Funcția de premier, preluată de PSD în 2023: ”PNL își respectă angajamentele”
Funcția de premier, preluată de PSD în 2023: ”PNL își respectă angajamentele”
Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuţ Stroe, a afirmat, luni, că în cadrul partidului nu există nicio altă ipoteză decât implementarea rotativei guvernamentale anul viitor, conform...