CCR a amanat, miercuri, pentru 27 februarie, sesizarile presedintelui Klaus Iohannis, ale PNL-USR si ale ICCJ cu privire la neconstitutionalitatea unor aspecte cuprinse in Legea privind declasificarea unor documente, respectiv declasificarea hotararii CSAT care a stat la baza protocoalelor cu SRI.
Pe 7 decembrie, presedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu Legea care prevede declasificarea hotararii CSAT, care a stat la baza protocoalelor cu SRI, initiata de Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu.
De asemenea, pe 20 noiembrie, CCR a fost sesizata, cu doua obiectii de neconstitutionalitate, de catre PNL-USR si de catre ICCJ, asupra Legii privind declasificarea unor documente, respectiv a hotararii CSAT care a stat la baza protocoalelor SRI cu institutii din sistemul judiciar.
"Potrivit art. 75 alin. (1) din Constitutie, se supun spre dezbatere si adoptare Camerei Deputatilor, ca prima Camera sesizata, proiectele de legi si propunerile legislative prevazute de art. 118 alin. (2), iar potrivit acestui articol: "Structura sistemului national de aparare, pregatirea populatiei, a economiei si a teritoriului pentru aparare precum si statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organica"", precizeaza Klaus Iohannis in textul sesizarii.
Totodata seful statului critica si articolul 4 al legii privind declasificarea deciziei CSAT 17/2005, care prevede urmatoarele: "Persoanele care se considera vatamate intr-un drept ori intr-un interes legitim de efectele produse de documentele prevazute la art. 1 au posibilitatea, in termen de 3 ani de la intrarea in vigoare a prezentei legi, sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit".
Iohannis sustine ca aceasta prevedere incalca articolul 52 din Constitutie.
Iohannis mai argumenteaza, in textul sesizarii, ca amendamentele la Legea criticata au fost adoptate de catre Senat fara sa fie discutate solutiile si textele adoptate de Camera Deputatilor, in calitate de prim for decizional.
Proiectul de lege privind declasificarea unor documente, adoptat de Parlament, prevede posibilitatea persoanelor care se considera vatamate de efectele produse de documentele incheiate in baza Hotararii CSAT 17/2005 sa se adreseze instantelor competente pentru constatarea incalcarii drepturilor si libertatilor fundamentale si repararea prejudiciului suferit.
De asemenea, actul normativ prevede ca de la data intrarii in vigoare a legii, toate aceste documente "sunt declasificate de drept, fara a mai fi necesara o alta procedura", si "inceteaza efectele juridice ale documentelor" amintite. In plus, toate informatiile cuprinse in aceste documente dobandesc, de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, caracter de informatii de interes public.
Citeste si Inalta Curte a trimis la CCR legea care-i scapa de dosare si condamnari pe Dragnea si Tariceanu