Ziare.com

CCR discuta OUG privind Codul Insolventei la patru zile dupa intrarea ei in vigoare

Luni, 21 Octombrie 2013, ora 14:55

   

CCR discuta OUG privind Codul Insolventei la patru zile dupa intrarea ei in vigoare
Curtea Constitutionala a Romaniei urmeaza sa discute pe 29 octombrie sesizarea Avocatului Poporului privind neconstitutionalitatea unor dispozitii din Codul insolventei.

Exceptia de neconstitutionalitate se refera la art. 81, alin. 3 si art. 348 din OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa.

In sesizare, AP sustine ca dispozitiile atacate contravin art. 1 alin. (5) si art. 15 alin. (2) din Constitutie.

Normele supuse controlului de constitutionalitate sunt urmatoarele: art. 81 alin. (3): "In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizuala, in sensul Legii nr. 504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului, in planul de reorganizare vor fi prevazute conditiile de exercitare a dreptului de a difuza, intr-o zona determinata, un anume serviciu de programe, conditii ce vor fi supuse aprobarii prealabile a Consiliului National al Audiovizualului"; art. 348: '' (1) Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanta de urgenta se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183 - 203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia".

Avocatul Poporului arata ca OUG 91/2013 include intr-un singur act normativ legislatia generala (aplicabila tuturor operatorilor economici), legislatia speciala (incidenta institutiilor de credit si societatilor de asigurare/reasigurare), reglementarea insolventei grupurilor de societati, precum si a insolventei transfrontaliere.

De asemenea, sunt reglementate in noul act normativ modificari ale procedurilor desfasurate in fata judecatorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instantelor de judecata.

"In activitatea de elaborare, modificare sau abrogare a unor acte normative, care contin norme de procedura, principiul securitatii juridice trebuie privit in intreaga sa dimensiune, cuprinzand, in principal, urmatoarele exigente: neretroactivitatea legii, accesibilitatea si previzibilitatea acesteia. (...) Este evident ca pentru a fi aplicat in intelesul sau un act normativ trebuie sa fie precis, previzibil si totodata sa asigure securitatea juridica a destinatarilor sai", se arata in sesizare.

AP subliniaza ca principiul previzibilitatii impune ca autoritatile publice sa normeze relatiile sociale prin adoptarea de acte normative care sa intre in vigoare, in cazuri justificate, dupa trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel incat sa permita oricarei persoane sa poata recurge la consultanta de specialitate in vederea adoptarii unei atitudini potrivite.

"Lipsa unei asemenea exigente a normelor juridice determina o nesiguranta a raporturilor juridice, care poate avea ca efect vatamarea drepturilor subiectilor de drept vizati de ipoteza normei legale. Totodata, asigurarea securitatii juridice trebuie observata cu mai mare strictete in cazul regulilor cu implicatii si consecinte financiare, incat cei vizati de acestea sa cunoasca precis intinderea obligatiilor impuse. (...) In aceste conditii, dispozitiile art. 348 din OUG 91/2013, care prevad ca noile reglementari se aplica tuturor procedurilor aflate in derulare la data intrarii in vigoare a actului normativ, cu exceptia prevederilor art. 183-203, nu sunt constitutionale", mentioneaza sursa citata.

Autorul sesizarii mai precizeaza ca dispozitiile care fixeaza un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului pot fi considerate neconstitutionale in raport cu art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat subiectii de drept cu privire la care s-a declansat procedura de insolventa sub imperiul legii vechi nu au posibilitatea sa prevada ca o reglementare ulterioara le va afecta insasi existenta acestora ca subiecti de drept privat.

"In unele cazuri, in perioada de observatie specifica materiei insolventei, cuprinsa intre deschiderea procedurii si confirmarea planului de reorganizare (care poate dura intre 45 de zile si o perioada nedeterminata obiectiv, in functie de numarul creditorilor si de actiunile intreprinse de acestia), unii debitori sunt impiedicati sa-si desfasoare efectiv activitatea. In ceea ce priveste neconcordanta dispozitiilor art. 348 din OUG 91/2013 in raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentala, consideram ca acestea au caracter retroactiv intrucat se aplica si procedurilor aflate in derulare incepand cu data intrarii in vigoare a acesteia", se spune in document.
AP arata ca normele legale criticate actioneaza asupra fazei initiale de constituire a situatiei juridice, modificand in mod esential regimul juridic creat prin depunerea cererilor de deschidere a procedurii insolventei, cu incalcarea principiului tempus regit actum.

"In legatura cu cele mentionate, precizam ca la stabilirea sferei de actiune in timp a legii trebuie sa se tina cont atat de prioritatea noii legi fata de cea veche, dar si de siguranta raporturilor juridice, care presupune ca acestea sa nu fie desfiintate sau modificate, fara un motiv de ordine publica. A da o interpretare diferita principiului neretroactivitatii inseamna, pe de o parte, a-i solicita subiectului de drept, inca de la data introducerii cererii, o anumita conduita care nu era prevazuta de lege, iar, pe de alta parte, a admite faptul ca solutionarea cererii acestuia este supusa unor factori aleatori, interveniti in perioada de observatie specifica procedurii insolventei", se subliniaza in sesizare.

Avocatul Poporului apreciaza ca principiul previziunii legitime se opune unei astfel de interpretari a legii, fiind obligatoriu ca normele tranzitorii din OUG sa respecte exigentele impuse de dispozitiile privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, potrivit carora acestea ''trebuie sa asigure, pe o perioada determinata, corelarea celor doua reglementari, astfel incat punerea in aplicare a noului act normativ sa decurga firesc si sa evite retroactivitatea acestuia sau conflictul intre norme succesive".
Sursa: AGERPRES

Articol citit de 2220 ori

Urmareste Ziare.com pe

Urmareste stirile Ziare.com pe Facebook
Nu exista comentarii postate de utilizatori.


Platforma pentru solutionarea online a litigiilor