CCR ii lasa o portita lui Dragnea: Sunt 3 situatii in care un condamnat penal poate ajunge in Guvern

Marti, 20 Iunie 2017, ora 18:13
9927 citiri
CCR ii lasa o portita lui Dragnea: Sunt 3 situatii in care un condamnat penal poate ajunge in Guvern

CCR a dat, marti, motivarea in cazul deciziei referitoare la legea care nu-i permite lui Liviu Dragnea sa intre in Guvern, pentru ca este condamnat penal.

Mai exact, Curtea Constitutionala considera ca interdictia ca persoanele condamnate sa faca parte din Guvern trebuie sa inceteze doar in caz de reabilitare, dezincriminare sau amnistie.

" (...) Apare cu evidenta ca, potrivit dispozitiilor legale in vigoare, sintagma 'nu au suferit condamnari penale' inceteaza sa mai constituie o interdictie la dobandirea calitatii de membru al Guvernului in ceea ce priveste persoanele care cad sub incidenta/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotarare judecatoreasca definitiva, persoane cu privire la care condamnarea penala inceteaza sa mai produca efectele extrapenale prevazute de lege.

Orice alta interpretare data sintagmei 'nu au suferit condamnari penale' din cuprinsul art.2 din Legea nr. 90/2001 ar fi contrara literei si spiritului Constitutiei", se arata in motivarea deciziei prin care CCR a respins ca inadmisibila, pe 4 mai, sesizarea Avocatului Poporului referitoare la articolul care interzice persoanelor condamnate sa fie membri ai Guvernului.

Referitor la aspectele formulate de Avocatul Poporului cu privire la consecintele extrapenale derivate dintr-o hotarare judecatoreasca de condamnare, CCR a retinut ca acestea nu constituie "veritabile critici de neconstitutionalitate", intrucat isi gasesc rezolvarea prin aplicarea unor prevederi din Codul Penal.

"Astfel, ori de cate ori apreciaza oportun, in functie de materia normata, legiuitorul poate conferi condamnarii penale efecte juridice care excedeaza sanctiunea penala, reglementand decaderi, interdictii sau incapacitati care rezulta din condamnare.

Aceste consecinte extrapenale care deriva din condamnare opereaza in conditiile si termenele stabilite de lege.

O astfel de consecinta extrapenala o constituie interdictia cu privire la dobandirea calitatii de membru al Guvernului aplicabila persoanelor condamnate penal printr-o hotarare definitiva, consacrata de sintagma nu au suferit condamnari penale din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001", se mentioneaza in motivare.

Curtea Constitutionala mai considera ca legiuitorul este cel care confera institutiei reabilitarii o cauza legala si personala de inlaturare a consecintelor condamnarii, efecte ce constau in incetarea decaderilor si interdictiilor, precum si a incapacitatilor care rezulta din condamnare.

"Cu alte cuvinte, consecintele extrapenale ale condamnarii se produc atata vreme cat nu a intervenit reabilitarea de drept sau judecatoreasca a persoanei fizice.

Reabilitarea judecatoreasca (facultativa) constituie forma tipica a reabilitarii, care se poate obtine, la cerere, prin hotararea instantei de judecata (...), in urma verificarii indeplinirii conditiilor prevazute de lege, avand ca efect inlaturarea consecintelor condamnarii. (...) Efectele reabilitarii se produc pentru viitor. Inlaturarea consecintelor condamnarii vizeaza nu numai materia dreptului penal (...), ci si consecintele extrapenale care au derivat din condamnare, decaderile, interdictiile sau incapacitatile incetand odata cu ramanerea definitiva a hotararii de reabilitare", se mai mentioneaza in motivare.

Referitor la dezincriminare, instanta constitutionala precizeaza ca aceasta nu se refera doar la consecintele penale ale hotararilor judecatoresti, ci se aplica si cu privire la consecintele extrapenale.

"Aceleasi consecinte extrapenale sunt inlaturate si in cazul amnistiei post-condamnatorii. Amnistia se realizeaza prin lege si este o cauza care inlatura raspunderea penala, iar daca intervine dupa condamnare, potrivit art.152 alin. (1) teza a doua din Codul Penal, 'ea inlatura si executarea pedepsei pronuntate, precum si celelalte consecinte ale condamnarii'.

Cu alte cuvinte, efectele amnistiei post-condamnatorii vizeaza atat sfera penala, inlaturand executarea pedepsei aplicate sau a restului de pedeapsa, in cazul in care executarea a inceput, cat si sfera extrapenala, inlaturand toate celelalte consecinte pe care condamnarea le-a produs", mai arata CCR.

Pornind de la aceste considerente, instanta constitutionala constata ca toate consecintele extrapenale derivate dintr-o condamnare nu reprezinta decat efecte juridice inerente unei hotarari judecatoresti de condamnare penala, iar inlaturarea acestor consecinte extrapenale opereaza in baza dispozitiilor Codului Penal.

In situatia in care nu ar fi aplicate aceste dispozitii, hotararea de condamnare "va avea efecte absolute si perpetue" asupra persoanei condamnate, ceea ce "ar incalca marja de apreciere de care dispune legiuitorul in temeiul art.16 alin. (3) din Constitutie", care se refera la posibilitatea de a reglementa accesul la functiile si demnitatile publice "in conditiile legii".

"Astfel de conditionari trebuie sa urmareasca un scop legitim si ele insele trebuie sa fie adecvate, necesare si sa mentina un just echilibru intre interesele concurente (...), asadar, sa nu aduca atingere substantei dreptului.

In schimb, prin aplicarea art.4, art.152 alin. (1) si art.165-171 din Codul Penal, Curtea constata ca masura criticata are un scop legitim, respectiv cerinta de moralitate, integritate, probitate si cinste de care trebuie sa dea dovada orice persoana care aspira la accesul la functii sau demnitati publice; de asemenea, ea este adecvata in sensul ca scopul legitim anterior mentionat poate fi atins in mod abstract prin conditia impusa de legiuitor, necesara intr-o societate democratica, in sensul ca acceptanta sociala a persoanei care doreste sa acceada la functia de membru al Guvernului este cu atat mai mare cu cat aceasta a dat dovezi de indreptare intr-un interval temporal extins apreciat ca fiind suficient de catre legiuitor, iar prin aplicarea normelor penale de drept substantial referitoare la consecintele extrapenale ale condamnarii, o asemenea conditie este proportionala cu scopul legitim urmarit, fiind o garantie, pe de o parte, a indreptarii persoanei, iar, pe de alta parte, a reintegrarii sociale a acesteia", se precizeaza in motivarea deciziei CCR.

Curtea mai apreciaza ca ruperea echilibrului intre cele doua interese protejate ar constitui "o decadere a persoanei vizate din dreptul antereferit ce va opera ad aethernam", iar consecinta condamnarii penale ar fi o sanctiune civila aflata in vadita contradictie cu un drept garantat prin Constitutie, si anume accesul la o functie sau demnitate publica.

Potrivit CCR, Parlamentului, presedintelui Romaniei sau Guvernului le revine, dupa caz, competenta "de a interpreta textul legal criticat in cadrul raporturilor de drept constitutional aplicabile, in functie de reglementarile de drept penal substantial antereferite".

Au exista in CCR trei judecatori, care au facut opinie separata la decizia din 4 mai. Acestia sustin ca interdictia ca persoanele condamnate sa faca parte din Guvern este constitutionala doar daca este limitata in timp.

Citeste si:
Congresul PNL va avea loc la Romexpo, cu 5.000 de delegați. ”Nu luăm în calcul altă variantă în acest moment”
Congresul PNL va avea loc la Romexpo, cu 5.000 de delegați. ”Nu luăm în calcul altă variantă în acest moment”
Premierul Florin Cîţu a afirmat sâmbătă, înainte de şedinţa Biroului Politic Naţional (BPN) al Partidului Naţional Liberal, că, pe lângă modificările la statutul formaţiunii, în BPN...
A fost aprobată propunerea lui Orban ca PNL să respingă orice formulă de colaborare cu PSD pentru guvernare
A fost aprobată propunerea lui Orban ca PNL să respingă orice formulă de colaborare cu PSD pentru guvernare
Președintele liberalilor, Ludovic Orban, a propus în Biroul Permanent Național o rezoluție simplă prin care să se respingă orice formulă de colaborare cu PSD pentru guvernare. Propunerea a...
Sursa: AGERPRES