CCR: Legea Educatiei a declansat un conflict intre Guvern si Parlament

Vineri, 12 Noiembrie 2010, ora 12:03
7491 citiri
CCR: Legea Educatiei a declansat un conflict intre Guvern si Parlament

Curtea Constitutionala a publicat vineri motivarea deciziei luate in cazul neconstitutionalitatii procedurii de angajare a raspunderii Guvernului pe Legea Educatiei.

In motivare se arata, printre altele, ca legea nu este o urgenta, ea se afla in proces de legiferare la Senat, iar cererea de renuntare la procedura de angajare a raspunderii nu este de competenta Curtii, tinand doar de Parlament.

Astfel, Curtea constata cu majoritate de voturi (5 la 4) ca angajarea raspunderii asupra proiectului Legii educatiei nationale, "este neconstitutionala si a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala".

Pe de alta parte insa, in motivarea Curtii exista un paragraf din care reiese ca rezolvarea conflictului nu poate fi facuta decat de cele doua institutii aflate in conflict, CCR neputand sa oblige Guvernul sa puna punct procedurii de angajare a raspunderii.

"Cu privire la solicitarea autorului sesizarii, in sensul ca instanta de contencios constitutional sa oblige Guvernul sa renunte la procedura angajarii raspunderii, Curtea constata ca aceasta cerere excedeaza competentei sale, solutia apartinand in exclusivitate autoritatilor publice aflate in conflict", se arata in motivare.

In aceste conditii, Mircea Geoana sustine ca premierul Emil Boc este cel care trebuie sa opreasca procedura angajarii raspunderii, in timp ce liderul UDMR Marko Bela a anuntat ca, cel mai porobabil, Guvernul va merge inainte cu aceasta procedura, din moment ce CCR nu se poate pronunta.

Cei patru judecatori care au avut o opinie separata sunt Augustin Zegrean, Iulia Antoanella Motoc, Mircea Stefan Minea si Puskas Valentin Zoltan, argumentele acestora fiind prezentate pe larg la finalul comunicatului CCR.

In schimb, Petre Lazaroiu, reprezentantul Administratiei Prezidentiale in CCR a avut o "opinie concurenta", care este prezentata separat in acelasi comunicat.

Reactii la cald

Contactati de Realitatea TV, liderii UDMR au spus initial ca nu vor comenta motivarea CCR pana aceasta nu va fi citita cu atentie si nu vor fi identificate solutiile de rezolvare a problemei.

"Avem timp pana luni sa studiem motivarea Curtii si sa vedem ce putem face. (...) Daca la Olimpiada incepi maratonul si ulterior se descopera ca unul dintre participanti nu a avut viza medicala necesara nu se opreste maratonul(...) Trebuie citita si ultima fraza din motivare, una dintre solutii ar putea fi continuarea angajarii", a declarat deputatul UDRM Peter Lakatos.

De aceeasi parere a fost si europarlamentarul Gyorgy Frunda, care a refuzat sa comenteze motivarea CCR pana cand nu o va studia cu atentie.

Reactii la motivarea deciziei CCR privind Legea Educatiei

Contactat ulterior de Newsin, liderul UDMR Marko Bela a declarat ca, in opinia sa, angajarea raspunderii Guvernului poate continua.

"Din aceasta motivare, dupa parerea mea, reiese in mod clar ca existe divergente foarte serioase intre membrii CCR. Eu consider ca putem continua procedura angajarii raspunderii Guvernului si ca Birourile permanente ale celor doua camere ar trebui sa decida in acest sens. Este problema Parlamentului, dupa parerea mea reiese ca putem continua asumarea raspunderii. Inseamna ca trebuie pusa pe ordinea de zi, trebuie stabilita ziua cand se citeste motiunea de cenzura, ar trebui sa mearga mai departe procedura de angajare a raspunderii", a afirmat Marko, precizand ca a discutat aceasta chestiune si cu premierul Emil Boc, si cu presedintele Traian Basescu, si acestia sunt de aceeasi parere.

Boureanu: Exista doua solutii la problema Legii Educatiei, asteptam motivarea CCR

Borbely: Legea Educatiei trebuie adoptata pana la sfarsitul anului

In schimb, presedintele Senatului, Mircea Geoana, cel care a si sesizat CCR in acest caz, a declarat ca motivarea Curtii este clara si Guvernul trebuie sa retraga angajarea raspunderii pe Legea educatiei, urmand sa ii ceara premierului Emil Boc acest lucru printr-o scrisoare oficiala.

"Motivarea confirma decizia initiala. Angajarea pe Legea educatiei este neconstitutionala. (...) Este adevarat ca in motivarea Curtii apare si un paragraf in care spune ca nu poate obliga Guvernul sa isi retraga angajarea raspunderii, dar din punct de vedere politic si juridic o procedura declarata neconstitutionala declanseaza in mod automat obligatia Guvernului de a retrage neintarziat aceasta angajare", a spus Geoana, precizand insa ca daca premierul nu se va conforma, conflictul va fi transat prin vot de Birourile reunite ale celor doua Camere.

In replica, premierul Emil Boc a declarat ca publicarea motivarii Curtii demonstreaza ca nici in CCR nu a existat o opinie majoritara, in conditiile in care 4 judecatori au fost de o anumita parere, Petre Lazaroiu a avut o "opinie concurenta", iar alti 4 judecatori au avut o "opinie separata", iar, pe de alta parte, din motivare reiese foarte clar ca nu exista un mecanism de oprire a procedurii angajarii raspunderii, prin urmare aceasta va merge mai departe.

Deputatul PC Sergiu Andon a spus ca din motivarea Curtii reiese foarte clar ca intre Guvern si Parlament exista un conflict care trebuie deblocat in conformitate cu prevederile constitutionale.

"Pe de o parte Senatul dezbatea proiectul de lege si pe de alta parte vii tu Guvern si iti asumi raspunderea, erau doua dezbateri cu acelasi obiect. aici era clar conflict interinstitutional si nu prea avea cum sa fie rezolvat decat in acest fel", a declarat Sergiu Andon, precizand ca, in opinia sa dupa adoptarea sau respingerea proiectului de lege aflat in Parlament, Guvernul poare initia din nou procedura angajarii raspunderii pe Legea Educatiei.

Iata cateva fragmente din motivarea Curtii Constitutionale:

Angajarea raspunderii este o exceptie si nu isi gaseste o motivare

"Legiferarea pe calea angajarii raspunderii de catre Guvern are caracter de exceptie. Asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa, respectiv prin Decizia nr.1557 din 18 noiembrie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.40 din 19 ianuarie 2010, 'la aceasta modalitate simplificata de legiferare trebuie sa se ajunga in extremis, atunci cand adoptarea proiectului de lege in procedura obisnuita sau in procedura de urgenta nu mai este posibila ori atunci cand structura politica a Parlamentului nu permite adoptarea proiectului de lege in procedura uzuala sau de urgenta'.

Prin aceeasi decizie, Curtea a mai statuat ca 'angajarea raspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege urmareste ca acesta sa fie adoptat in conditii de maxima celeritate, continutul reglementarii vizand stabilirea unor masuri urgente intr-un domeniu de maxima importanta, iar aplicarea acestora trebuie sa fie imediata. [...] Prin urmare, chiar daca la prima vedere posibilitatea angajarii raspunderii nu este supusa niciunei conditii, oportunitatea si continutul initiativei ramanand teoretic la aprecierea exclusiva a Guvernului, acest lucru nu poate fi absolut, pentru ca exclusivitatea Guvernului este opozabila numai Parlamentului, si nu Curtii Constitutionale ca garant al suprematiei Legii fundamentale".(...) Curtea constata ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii Educatiei nationale, aflat 14 in dezbatere parlamentara, respectiv la Senat, in calitate de Camera decizionala, nu isi gaseste nici o motivare".

Blocajul in Senat nu este un argument, legea intra in vigoare din anul scolar viitor

"Nu subzista conditia urgentei care sa fi determinat o astfel de masura din partea Guvernului, cata vreme masurile prevazute in proiectul de lege intra in efectivitate incepand cu anul scolar 2011-2012, iar, unele dintre acestea, chiar cu anul scolar 2012-2013 [potrivit art.361 alin.(3) din proiect].

Sub acest aspect, nu poate fi retinut argumentul exprimat in punctul de vedere al Guvernului in sensul ca "proiectul a inregistrat un veritabil blocaj in conditiile in care sesizarea Senatului cu proiectul de lege a avut loc la data de 21 mai 2010", si nici incercarea de acreditare a ideii ca termenul de legiferare in aceasta Camera este excesiv.

Curtea observa, in acest sens, faptul ca art.75 din Constitutie nu stabileste nici un termen cu privire la dezbaterea proiectelor de lege in Camera decizionala, si nici un criteriu pentru a aprecia cu privire la caracterul rezonabil al termenului in care se finalizeaza procesul legislativ in aceasta Camera, tocmai in considerarea caracterului sau decizional.

Afirmatia Guvernului in sensul ca aceasta dezbatere a fost tergiversata nu se sustine

"Din actele depuse la dosar nu a fost identificat nici un demers al Guvernului, adresat Senatului, pentru dezbaterea proiectului de lege in procedura de urgenta. Prin urmare, afirmatia Guvernului in sensul ca aceasta dezbatere a fost tergiversata, nu se sustine".

"Nu exista, prin urmare, nici o dovada a vreunui blocaj sau a unei inactivitati parlamentare, cu referire la proiectul de lege in discutie. In plus, la aprecierea termenului de dezbatere a legii la Senat (termen care, asa cum s-a observat, nu este limitat de dispozitiile Legii fundamentale), trebuie avut in vedere ca acesta s-a suprapus in mare masura cu perioada vacantei parlamentare, respectiv in ceea ce priveste intervalul 30 iunie - 1 septembrie 2010.

Astfel fiind, angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale incalca prevederile art.114 din Constitutie, in sensul jurisprudentei Curtii Constitutionale.

Si in aceasta cauza, ca si in cea deferita Curtii si solutionata prin Decizia nr.1557/2009, ocolirea procedurii de examinare si dezbatere a proiectului de lege, atat in cadrul comisiilor de specialitate, cat si in plenul fiecarei Camere a Parlamentului, potrivit competentelor stabilite de art. 75 din Constitutie, si recurgerea la angajarea raspunderii asupra unui proiect de lege nu-si gasesc o motivare nici in fapt, nici in drept".

Angajarea raspunderii in mod discretionar transforma Guvernul in putere legiuitoare concurenta Parlamentului

"Intarind cele retinute in decizia anterior mentionata, Curtea observa si retine ca acceptarea ideii potrivit careia Guvernul isi poate angaja raspunderea asupra unui proiect de lege in mod discretionar, oricand si in orice conditii, ar echivala cu transformarea acestei autoritati in autoritate publica legiuitoare, concurenta cu Parlamentul in ceea ce priveste atributia de legiferare".

"Or, o astfel de interpretare data dispozitiilor art.114 din Legea fundamentala este in totala contradictie cu cele statuate de Curtea Constitutionala in jurisprudenta citata. (...)

Din aceasta perspectiva, Curtea constata ca angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, in conditiile in care proiectul de lege se afla in proces de legiferare la Senat, in calitate de Camera decizionala, a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre Guvern si Parlament, intrucat prin exercitarea de catre Guvern a unei competente, cu nerespectarea cadrului constitutional care o circumstantiaza, s-a incalcat competenta Parlamentului de unica autoritate legiuitoare.

S-ar putea ajunge la un blocaj institutional

"Legitimarea unui astfel de act, cu argumentul ca art.114 din Constitutie nu face nici o distinctie cu privire la posibilitatea Guvernului de a-si angaja raspunderea, argument fundamentat pe ideea ca tot ce nu este interzis este permis, ar putea conduce, in final, la crearea unui blocaj institutional, in sensul ca Parlamentul ar fi in imposibilitate de a legifera,adica de a-si exercita rolul sau fundamental, de unica autoritate legiuitoare".

"Curtea subliniaza in acest context importanta, pentru buna functionare a statului de drept, a colaborarii dintre puterilor statului, care ar trebui sa se manifeste in spiritul normelor de loialitate constitutionala, comportamentul loial fiind o prelungire a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat.

Astfel, in situatia in care Parlamentul este sesizat cu un proiect de lege deosebit de complex, apreciat insa de Guvern ca fiind vital pentru programul sau de guvernare, ceea ce presupune si o anumita urgenta, si fata de faptul ca textul constitutional de referinta, respectiv art.75 din Constitutie, nu prevede nici un termen in care Camera decizionala trebuie sa se pronunte asupra proiectului de lege adoptat de prima Camera sesizata, buna desfasurare a procesului de legiferare si atingerea finalitatii sale, respectiv realizarea actului de guvernare in conformitate cu vointa poporului, exercitata prin 17 reprezentantii sai, care constituie Parlamentul, este conditionata si de colaborarea dintre Guvern si Parlament.

Guvernul e in conflict cu Parlamentul nu cu Senatul. CCR nu poate interveni

"Sub aspectul partilor implicate in conflict, Curtea constata ca acestea sunt Guvernul si Parlamentul, iar nu Guvernul si Senatul, chiar daca sesizarea presedintelui Senatului nu a fost insusita si de presedintele Camerei Deputatilor, deoarece, din perspectiva procesului legislativ, aceasta distinctie nu prezinta relevanta.

Legea reprezinta actul juridic al Parlamentului, procesul de adoptare al acesteia vizand nu numai adoptarea in una dintre Camere, ci parcurgerea intregii proceduri parlamentare.

Cu privire la solicitarea autorului sesizarii, in sensul ca instanta de contencios constitutional sa oblige Guvernul sa renunte la procedura angajarii raspunderii, Curtea constata ca aceasta cerere excedeaza competentei sale, solutia apartinand in exclusivitate autoritatilor publice aflate in conflict".

Reprezentantul Administratiei Prezidentiale: Procedura asumarii a continuat in Parlament

Judecatorul Petre Lazaroiu, nominalizat in CCR de Administratia Prezidentiala, a avut o "opinie concurenta".

In aceasta se precizeaza, printre altele, ca prin angajarea raspunderii Guvernului asupra proiectului Legii educatiei nationale, in timp ce acesta se afla in dezbaterea Senatului in calitate de Camera decizionala dupa ce anterior fusese adoptat de Camera Deputatilor prin votul final, s-a declansat un conflict juridic de natura constitutionala intre cele doua autoritati.

"Pe de alta parte, angajarea raspunderii Guvernului nu poate fi catalogata ca fiind neconstitutionala pentru ca, pe de o parte, are temei constitutional [art.114 alin.(1) din Constitutie], iar, pe de alta parte, neconstitutionalitatea poate purta asupra unei legi, asupra unui tratat sau asupra unui Regulament al celor doua Camere etc, in nici un caz insa nu poate purta asupra unui proiect de lege (in speta, angajarea raspunderii Guvernului viza un proiect de lege), sau asupra unui act juridic unilateral, cum a fost Hotararea Guvernului de angajare a raspunderii pe proiectul Legii educatiei nationale, chiar daca acest act juridic ar avea caracter normativ", considera Petre Lazaroiu.

Acesta mai considera ca "nu poate fi identificata nici o situatie in care Curtea sa poata obliga o autoritate la o anume conduita, fiind lipsita in acest sens de prerogativa executarii silite.

Prin urmare, solutionarea conflictului juridic de natura constitutionala nu presupune obligarea de catre Curte a uneia sau alteia dintre parti la o anumita conduita. In considerentele deciziei, Curtea insasi recunoaste ca cererea prin care se solicita obligarea Guvernului de a renunta la procedura angajarii raspunderii, excedeaza competentei sale".

Mai mult, Lazaroiu atrage atentia asupra faptului ca dupa sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Senatului, Parlamentul, prin Birourile celor doua Camere, au permis Guvernului sa-si angajeze raspunderea, fixand si data prezentarii proiectului de lege de catre Guvern, iar Guvernul a si uzat de aceasta permisiune, angajandu-si practic raspunderea.

"Aceasta imprejurare poate conduce si la concluzia atenuarii conflictului intre cele doua autoritati, motiv pentru care, in dispozitivul deciziei sus mentionate nu trebuia sa figureze sintagma 'angajarea raspunderii este neconstitutionala si a declansat un conflict', ci doar constatarea declansarii si existentei conflictului prin angajarea raspunderii Guvernului", subliniaza, printre altele Petre Lazaroiu.

Citeste si:
Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”
Cum a deturnat Băsescu un primar PSD care bătuse palma cu Tăriceanu: „M-a chemat la Neptun și am dormit în patul Elenei Ceaușescu”
Scriitorul Mircea Dinescu a povestit, în emisiunea Insider politic, difuzată de Prima TV, că a intermediat transferul fostului primar al Craiovei, Antonie Solomon, de la PSD la PNL. Însă...
Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”
Dan Barna își anunță susținerea pentru Cătălin Drulă la şefia USR: ”Am încredere în capacitatea lui de a duce organizaţia mai departe”
Dan Barna, fost președinte al USR, a declarat, după ce Cătălin Drulă şi-a anunţat candidatura la şefia USR, că ”lupta pentru destinul României va fi una grea”. Barna apreciază că...
Comentarii
Boc Emil
rank 5
Azi am repetat toata ziua: miu-miu-miu-miu-miu-miu! Nu e ce credeti voi! Invat sa fac frumos in fata UDMR! Asa a ordonat Sefu! Sa traiti Sefu!