CCR reaminteste de ce a declarat neconstitutionala Legea uninominalului pur

Joi, 13 Decembrie 2012, ora 18:26
6808 citiri
CCR reaminteste de ce a declarat neconstitutionala Legea uninominalului pur

Curtea Constitutionala aminteste, intr-un comunicat remis presei joi, argumentele pentru care, in luna iunie, a declarat neconstitutionala legea uninominalului pur, adoptata in timpul guvernarii Tariceanu si care a marit numarul de parlamentari la recentele alegeri.

Comunicatul vine in contextul in care premierul Victor Ponta si mai multi lideri USL au acuzat PDL ca este de vina pentru inmultirea parlamentarilor, pentru ca ei sunt cei care au contestat la Curtea Constitutionala in aceasta primavara modificarea legii electorale, care prevedea un numar maxim de 300 de parlamentari.

In comunicatul CCR se arata ca, in urma efectuarii controlului de constitutionalitate, Curtea a constatat urmatoarele:

I. "Legea criticata incalca dispozitiile constitutionale ale art.1 alin.(3), potrivit carora "Romania este stat de drept [...]", ale art. 2 - Suveranitatea si ale art. 61 - Rolul si structura (Parlamentului), intrucat consacra o solutie legislativa contrara vointei poporului exprimate la referendumul national din data de 22 noiembrie 2009".

"Curtea constata ca, la data de 22 octombrie 2009, presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, a emis Decretul nr. 1.507/2009 pentru organizarea unui referendum national, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 714 din 22 octombrie 2009, prin care a chemat poporul roman sa isi exprime vointa cu privire la doua probleme de interes national: trecerea la un Parlament unicameral si reducerea numarului de parlamentari la maximum 300 de persoane.

Pana la momentul adoptarii legii criticate in prezenta cauza, optiunea poporului in sensul reducerii numarului de parlamentari nu a format obiectul niciunei reglementari legislative.

In ceea ce priveste reglementarea criticata, aceasta modifica legea electorala, respectiv Legea nr. 35/2008, iar, prin reglementarea tipului de scrutin, poate determina o crestere a numarului de parlamentari, care nu respecta vointa poporului exprimata la referendum.

Or, referendumul, indiferent de caracterul sau - decizional sau consultativ - cum este cazul referendumului national din anul 2009, reprezinta o modalitate de exercitare a suveranitatii nationale.

Art.2 din Constitutie prevede in acest sens ca "Suveranitatea nationala apartine poporului roman, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum."

Cu privire la acest text din Legea fundamentala, Curtea Constitutionala a statuat, de exemplu prin Decizia nr. 419 din 26 martie 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 274 din 28 aprilie 2009, ca "exprima vointa constituantului roman, potrivit careia, in cadrul democratiei reprezentative, suveranitatea nationala apartine intr-adevar poporului roman, insa aceasta nu poate fi exercitata intr-un mod direct, nemijlocit, la nivel individual, forma de exercitare fiind cea indirecta, mijlocita, prin procedeul alegerii organelor reprezentative.

Modalitatea de constituire a acestora din urma reprezinta expresia suveranitatii nationale, manifestata prin exprimarea vointei cetatenilor in cadrul alegerilor libere, periodice si corecte, precum si prin referendum".

"[...], Curtea constata ca reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este in contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61."

II. "Legea criticata incalca principiul securitatii juridice, consacrat implicit de art. 1 alin. (5) din Constitutie, intrucat modifica legislatia electorala in anul in care au loc alegeri, iar aceasta modificare are consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot." (par.XII 2)

"Precizare: Curtea nu a sanctionat, in sine, modificarea legislatiei electorale in anul in care au loc alegeri, ci faptul ca aceasta modificare - care intervenea cu cateva luni inaintea alegerilor - avea consecinte negative asupra bunei desfasurari a procesului electoral si a exercitarii dreptului la vot. Curtea a retinut in acest sens ca: "[...] legea criticata [...] modifica, in principal, tipul de scrutin stabilit de reglementarea electorala actuala in materie, in incercarea de a corecta unele dintre deficientele acesteia. [...]", explica CCR.

Potrivit alin. (1) al art. 6 din Legea 24/2000, solutiile pe care proiectul de act normativ le cuprinde "[...] trebuie sa fie temeinic fundamentate, luandu-se in considerare interesul social, politica legislativa a statului roman si cerintele corelarii cu ansamblul reglementarilor interne si ale armonizarii legislatiei nationale cu legislatia comunitara si cu tratatele internationale la care Romania este parte, precum si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului", iar, potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, "pentru fundamentarea noii reglementari se va porni de la dezideratele sociale prezente si de perspectiva, precum si de la insuficientele legislatiei in vigoare".

Lipsa unei fundamentari temeinice a actului normativ in discutie determina, pentru motivele aratate, incalcarea prevederilor din Constitutie cuprinse in art. 1 alin. (5), potrivit carora, "in Romania, respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie", precum si ale art. 147 alin. (4) potrivit carora deciziile Curtii Constitutionale sunt general obligatorii.

Se constata, totodata, ca modificarea Legii nr. 35/2008- in esenta acesteia, cata vreme modificarea priveste tipul de scrutin reglementat de actuala legislatie - intervine cu aproximativ 6 luni inaintea alegerilor, ceea ce, astfel cum sustin si autorii sesizarii in motivarea acesteia, incalca principiile statuate de Curtea Constitutionala in aplicarea art. 1 alin. (5) din Constitutie, interpretat in concordanta cu dispozitiile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, cu raportare si la Codul bunelor practici in materie electorala adoptat de Comisia de la Venetia.

Curtea constata ca si legislatia electorala actuala a fost modificata cu mai putin de un an inainte de alegeri. Spre deosebire insa de situatiile in care a avut a examina prevederi ale acestei legislatii, situatii cand nu a fost sesizata cu critici in acest sens, in prezenta cauza Curtea a fost sesizata si trebuie sa se pronunte cu privire la modificarea intempestiva a legislatiei electorale din perspectiva consecintelor pe care aceasta le produce - la fel ca in precedentul solutionat prin Decizia nr. 51/2012-, precum si cu privire la nerespectarea dispozitiilor art. 147 alin. (4) din Constitutie, care consacra caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.

CCR mai constata ca legea incalca dispozitiile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(3) si (5), precum si ale art. 2.

III. "Punctul 16 din legea ce face obiectul sesizarii, respectiv alin. (112) introdus la art.48 din Legea nr. 35/2008, incalca prevederile constitutionale ale art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 61 alin. (1) teza intai potrivit caruia "Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman [...]" si art.62 alin.(1) potrivit caruia "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit legii electorate"".

"[...] Curtea constata, mai intai, ca [ dispozitiile criticate] pun in discutie modul de atribuire a mandatelor de deputati si senatori, asadar tipul de scrutin reglementat de lege. In principiu, optiunea pentru un anume tip de scrutin apartine legiuitorului, solutie care rezulta din dispozitiile art. 62 din Constitutie care obliga la alegerea prin vot a Parlamentului, lasand legiuitorului posibilitatea de a stabili prin lege tipul sistemului electoral, precum si modalitatile concrete de organizare si desfasurare a scrutinului. [...]", potrivit deciziei CCR.

Astfel, in plus fata de mandatele rezultate din alegerea prin scrutin majoritar uninominal, la nivelul fiecarui judet "in care locuitorii apartinand comunitatii romanesti sau unei minoritati nationale depasesc, conform datelor oficiale finale ale ultimului recensamant al populatiei, 7% din totalul locuitorilor judetului", "se acorda un mandat in Camera Deputatilor candidatului cel mai bine plasat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati" in cazul in care "niciun candidat al competitorilor electorali apartinand acelei comunitati nu a obtinut mandat conform alin. (11)".

Aceasta reglementare este neconstitutionala prin:

a) lipsa de legitimitate si reprezentativitate a unui mandat astfel stabilit si obtinut;

b) incompatibilitatea cu dispozitiile art. 62 alin. (2) teza intai din Constitutie, potrivit carora "organizatiile cetatenilor apartinand minoritatilor nationale, care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, au dreptul la cate un loc de deputat, in conditiile legii electorale";

c) incompatibilitatea cu dispozitiile constitutionale a conceptului de "comunitate romaneasca" cu referire la populatia unui judet al Romaniei.

Curtea constata, totodata, ca dispozitiile alin.(112) al art. 48 din Legea nr. 35/2008 determina o dubla reglementare a situatiei minoritatilor nationale care nu intrunesc in alegeri numarul de voturi pentru a fi reprezentate in Parlament, cata vreme Legea nr. 35/2008 stabileste, in art. 9 alin. (1), ca "(1) Organizatiile cetatenilor apartinand unei minoritati nationale definite potrivit art. 2 pct. 29, legal constituite, care nu au obtinut in alegeri cei putin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata, ia un mandat de deputat, daca au obtinut, pe intreaga tara, un numar de voturi egal cu cel putin 10% din numarul mediu de voturi valabil exprimate pe tara pentru alegerea unui deputat".

Pentru toate aceste considerente, Curtea a constatat ca legea criticata incalca, in ansamblul sau, dispozitiile Constitutiei cuprinse in art.1 - Statul roman, art. 2 - Suveranitatea, art. 4 - Unitatea poporului si egalitatea intre cetateni, art. 16 - Egalitatea in drepturi, art. 61 - Rolul si structura (Parlamentului), art.62 - Alegerea Camerelor si art. 147 alin. (4) privind caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale.

Citeste si:
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie....
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
Social-democraţii şi liberalii vor discuta, miercuri, în coaliţie, despre împărţirea funcţiilor de prefecţi şi şefi de agenţii şi autorităţi. Marţi, discuţia nu a ajuns la un acord...