Presedintele Curtii Constitutionale, Augustin Zegrean, a declarat miercuri, inainte de discutarea exceptiei de neconstitutionalitate cu privire la Legea securitatii cibernetice, ca nu simte niciun fel de presiune in legatura cu acest act normativ.
"Personal, nu simt niciun fel de presiune. M-am invatat cu astea. De 25 de ani sunt obisnuit sa se vorbeasca multe, vrute si nevrute. Nu ma mai impresioneaza chestia asta", a spus Augustin Zegrean.
Judecatorii Curtii Constitutionale (CCR) analizeaza, miercuri, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de deputatii liberali cu privire la Legea securitatii cibernetice, sesizare in care parlamentarii arata ca actul normativ limiteaza dreptul la viata privata digitala.
Legea securitatii cibernetice, la mana CCR: Vom avea o noua lege Big Brother?
"Prin aceasta lege, in mod mascat, se restrang drepturile si libertatile cetateanului, prin permiterea accesului la infrastructura cibernetica si la datele continute, in baza unei simple motivari comunicate de institutiile abilitate si nominalizate prin lege, fara existenta unei aprobari judecatoresti conform Codului de procedura penala si cerintelor adoptate de Curtea Constitutionala prin deciziile 440/ 2014 si 461/ 2014, deci legea nu este armonizata la cerintele Curtii Constitutionale. Legea incalca dispozitiile art. 148, alin (2) si urmatoarele din Constitutia Romaniei, prin netranspunerea corecta a reglementarilor comunitare in materie", se arata in sesizarea depusa la CCR.
In 23 decembrie 2014, deputatii PNL au contestat la Curtea Constitutionala Legea securitatii cibernetice, initiata de Guvern si adoptata cu o saptamana inainte, in unanimitate, in plenul Senatului, deci si cu votul favorabil al senatorilor PNL si PDL.
Legea securitatii cibernetice a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de plenul Senatului. Legea prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT. Senatul este Camera decizionala, dupa ce legea a trecut tacit de Camera Deputatilor, pe 17 septembrie.
Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.
Serviciul Roman de Informatii a aratat recent, intr-un comunicat de presa, ca accesul autoritatilor competente la un anume echipament IT si la datele cu caracter privat stocate pe acesta, care presupune restrangerea exercitiului unor libertati fundamentale, se poate face exclusiv in baza unei autorizatii a unui judecator.
Securitate vs libertate: Avem nevoie de legile "big brother"? Dezbatere Ziare.com
SRI a precizat ca Legea securitatii cibernetice, asa cum a fost adoptata de Parlament, "nu permite institutiilor statului accesul la date care tin de viata privata a persoanelor, fara autorizarea prealabila a unui judecator", prin urmare, "temerile, speculatiile si acuzatiile manifestate in spatiul public sunt lipsite de orice fundament real".
De asemenea, SRI a mentionat ca, potrivit articolului 17 al legii, "doar detinatorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice detinatoare de echipamente IT&C - computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispozitia autoritatilor competente (la solicitare motivata) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activitatile desfasurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la amenintarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitarii".