CCR: Comisia de ancheta a sefului SPP e neconstitutionala. Cei care nu vin la audieri nu vor fi urmariti penal, cum dorea PSD

Curtea Constitutionala a decis marti ca nu este constitutionala constituirea Comisiei parlamentare de ancheta pentru verificarea activitatii directorului Serviciului de Protectie si Paza (SPP), Lucian Pahontu.

Astfel, comisia trebuie desfiintata, dupa ce CCR isi va motiva decizia, potrivit televiziunilor de stiri.

Decizia CCR, cu majoritate de voturi

Ulterior, intr-un comunicat, CCR anunta motivele pentru care a luat aceasta hotarare, cu majoritate de voturi.

Curtea a constatat ca a fost infiintata o comisie de ancheta care nu are un obiect concret de cercetare, respectiv verificarea necesara clarificarii anumitor cauze sau imprejurari in care s-au produs evenimente sau au avut loc actiuni cu efecte negative, asa cum se prevede in Regulamentul activitatilor comune ale Camerei Deputatilor si Senatului.

"Intrucat obiectul de verificare al comisiei de ancheta vizeaza aspecte legate de activitatea curenta a Serviciului de Protectie si Paza, care intra, potrivit legii, in sfera de control a comisiilor pentru aparare, ordine publica si siguranta nationala din Parlament, hotararea astfel adoptata contravine prevederilor art.64 alin. (4) din Constitutie referitoare la comisiile permanente si comisiile de ancheta, sub aspectul competentelor fiecareia dintre aceste comisii.

Mai mult, competentele de verificare atribuite comisiei de ancheta, fie ca acestea fac trimitere expresa la domnul Pahontu Lucian-Silvan, fie ca au ca obiect modul de indeplinire a atributiilor de director al Serviciului de Protectie si Paza, au un evident caracter intuitu personae, controlul efectuat urmand a identifica eventualele sale abateri de la normele legale in vigoare, abateri care, daca s-ar dovedi reale, ar fi de natura sa atraga raspunderea juridica a acestuia (disciplinara sau penala).

Asadar, prin obiectivele fixate, activitatea de control a comisiei de ancheta, infiintata prin Hotararea Parlamentului nr.11/2018, nu respecta rolul constitutional al comisiilor de ancheta, prevazut de art.64 alin. (4) din Constitutie, asa cum a fost stabilit si dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, contravenind si prevederilor art.147 alin. (4) din Constitutie referitoare la caracterul general obligatoriu al deciziilor instantei constitutionale", se arata in comunicatul CCR.

CCR taie din competentele dorite de PSD. Nu pot fi obligate persoanele sa vina la audieri

In ceea ce priveste competentele comisiei de ancheta, Curtea a retinut ca obiectivul stabilit de art.1 lit.h) din hotarare se suprapune peste competenta Ministerului Public, respectiv a instantei judecatoresti, care, autorizand activitatea specifica culegerii de informatii, a realizat inclusiv controlul de legalitate.

"Consecinta acestei suprapuneri de competente, coroborate cu imprejurarea ca verificarea vizeaza activitati care au parcurs deja procedura de autorizare, este ca ancheta parlamentara se converteste implicit intr-o verificare a insasi actelor emise de aceste autoritati publice, cu incalcarea art.124 alin. (3), art.126 alin. (1) si alin. (2), precum si a art.132 alin. (1) din Constitutie", subliniaza Curtea.

De asemenea, obiectivul prevazut la art.1 lit.j) excedeaza cadrului constitutional referitor la comisiile parlamentare de ancheta, intrucat instituie, indirect, o competenta de control asupra Ministerului Public in ceea ce priveste activitatea de valorificare a datelor si informatiilor transmise prin actele de constatare de catre Serviciul de Protectie si Paza, cu incalcarea dispozitiilor art.64 alin. (4) si art.132 alin. (1) din Constitutie.

"In fine, Curtea a constatat ca dispozitiile art.8 alin. (4) din Hotararea Parlamentului nr.11/2018, care prevad ca 'refuzul persoanelor invitate la Comisia parlamentara de ancheta [...] poate fi considerat ca obstructionare sau impiedicare a aflarii adevarului si poate constitui temei pentru sesizarea organelor de urmarire penala', incalca prevederile art.1 alin. (4) si alin. (5) din Constitutie, Parlamentul avand competenta de a reglementa infractiuni doar prin lege, in exercitarea functiei sale constitutionale de legiferare, iar nu prin hotarari, in exercitarea functiei sale de control asupra altor autoritati ale statului", se mai arata in comunicat.

Cine si de ce a vrut infiintarea comisiei

Plenul reunit al Camerei Deputatilor si Senatului a aporbat in 20 februarie, cu 225 de voturi "pentru" si 106 voturi "impotriva", infiintarea Comisiei parlamentare de anchetare a activitatii Serviciului de Protectie si Paza.

In 22 februarie, PNL a atacat la CCR hotararea privind infiintarea acestei comisii, motivand ca obiectivele anchetei intra in competenta CSAT si a presedintelui Romaniei.

In sesizarea depusa la CCR, PNL a sustinut ca "pentru a respecta rolul constitutional al comisiilor de ancheta, asa cum a fost decelat in jurisprudenta Curtii Constitutionale, hotararea de constituire a comisiei de ancheta ar trebui sa aiba ca obiectiv verificarea unor situatii de fapt, aspecte sau fenomene sociale relevante generate de activitatea unei institutii sau a unor institutii, in niciun caz sa vizeze o persoana".

PNL afirma ca din 1990 si pana in prezent au fost constituite 14 de comisii parlamentare de ancheta, dar niciuna nu a avut ca scop verificarea unei anumite persoane, ci au vizat activitati ale unor autoritati sau institutii publice, clarificarea unor fapte/imprejurari.

"Ambiguitatea sintagmei implicarea in influentarea unor decizii politice sau implicarea in plan politic sunt extrem de vagi, de natura sa afecteze activitatea comisiei de ancheta si a membrilor acestora, care nu vor putea sa isi ordoneze actiunile de control pe baza unor obiective clare si precise", afirma PNL in sesizarea de neconstitusionalitate depusa la CCR.

Presedintele Klaus Iohannis declara ca infiintarea Comisiei parlamentare de ancheta privind Serviciul de Protectie si Paza (SPP) i se pare "o aflare in treaba politicianista", spunand ca opinia sa despre SPP este "extrem de clara - incepand de la director si pana la ultimul angajat este un corp de profesionisti care fac o munca foarte buna si foarte grea".

Liderul PSD, Liviu Dragnea, spunea ca se ajunsese la o stare de tensiune intre Guvernul Mihai Tudose si PSD si chiar coalitie, care nu putea duce la nimic bun. Dragnea a spus ca, institutional, orice premier trebuie sa aiba contacte cu SRI, cu SIE si cu SPP, insa seful SPP, Lucian Pahontu, a fost implicat mai mult decat era cazul in Guvern.

El a lansat si ulterior noi atacuri la adresa sefului Serviciului de Protectie si Paza, Lucian Pahontu, spunand ca acesta avea o practica foarte nociva - isi folosea angajatii pentru a culege informatii, apoi mergea la Parchete sau la instante si transmitea anumite mesaje. La randul sau, liderul ALDE, Calin Popescu Tariceanu, a cerut ca SPP sa fie trecut prin lege in subordinea Ministerului de Interne.

Gabriela Firea iese în stradă. Candidata PSD la Primăria Capitalei vrea întâlniri directe cu electoratul

Gabriela Firea, candidatul PSD la Primăria Capitalei, nu va sta la birou în timpul campaniei electorale. Firea a declarat miercuri, 24 aprilie, că îşi va axa campania în primul rând pe...

Lider PNL inculpat pentru corupție și-a depus candidatura la locale: ”Intru în competiţie bărbăteşte, deschis şi asumat”

Preşedintele PNL Prahova, Iulian Dumitrescu, inculpat pentru corupţie şi cu interdicţia de a exercita funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, şi-a depus miercuri, 24 aprilie,...