Efecte fara precedent ale deciziilor CCR. Nu ne cereti solutii pentru situatii la care nu ne-am gandit ca pot exista Interviu

Nu ne puneti pe noi, juristii, sa dam solutii rezonabile si viabile la niste situatii total atipice la care nu ne-am gandit ca pot exista, duse la extrema. Judecatorul nu a avut in vedere ceea ce a considerat ca nu e posibil sa se intample. Este concluzia trasa de avocatul Claudiu Dinu, conf.univ.dr. la Facultatea de Drept - Universitatea Bucuresti si fost consilier prezidential, in privinta celor doua recente motivari ale CCR care au stranit ample controverse.

Este vorba despre Deciziile 304, referitoare la interdictia unui condamnat penal de a fi ministru, si 392, privind pragul de prejudiciu pentru infractiunea de abuz in serviciu. Ambele, desi sunt decizii de respingere, obliga Parlamentul sa modifice legea, creand o stare de mare confuzie.

"CCR poate fi un legiuitor negativ. Adica atunci cand constata ca un text e neconstitutional admite exceptia sau sesizarea si il scoate din ordinea normativa. Deci CCR sanctioneaza niste texte neconstitutionale.

Dar nu poate fi un legiuitor pozitiv, activ, care sa oblige legiuitorului sa modifice un text intr-o anumita forma", a aratat conf. univ. Claudiu Dinu pentru Ziare.com.

In special decizia referitoare la pragul prejudiciului poate provoca practica neunitara, imprevizibilitate si chiar repetate reveniri la CCR care la randul ei sa ajunga sa se contrazica.

Decizia 304/2017 a CCR, referitoare la interdictia unui condamnat de a fi membru al Guvernului, este una de respingere, dar cu o motivare destul de complexa. Ce trebuie sa faca legiuitorul in urma acestei decizii?

Ati pus o intrebare grea pentru ca din decizie in ansamblu e greu de tras o concluzie. Respectam CCR si efectele obligatorii ale deciziilor CCR, dar e important sa intelegem ce e obligatoriu.

Desi e o decizie de respingere, din considerente rezulta ca legiuitorul ar trebui sa faca ceva, ar trebui cumva sa intervina in textul cu privire la regimul juridic al membrilor Guvernului, care a fost in analiza CCR. Motivarea mi se pare ambigua, fiind posibile mai multe variante.

Ori legiuitorul va reglementa acel text in sensul ca o persoana care a savarsit o fapta penala confirmata de o hotarare definitiva nu poate avea calitatea de ministru decat dupa ce s-a reabilitat, adica i s-a sters cazierul.

O alta varianta ar fi sa se uniformizeze regimul demnitarilor. Adica sa se faca o trimitere catre presedintele Romaniei si catre parlamentari, care nu o au o asemenea interdictie. Daca sunt condamnati cu suspendare sau au executat pedeapsa, pot candida. Este o varianta care ar rezulta oarecum din motivarea CCR si care, in opinia mea, nu e de dorit.

De ce?

Una este o functie electiva in care poporul da un vot, are incredere in tine indiferent de cazier, alta e functia de demnitate publica, numita, din Guvern. Legiuitorul considera ca daca ai avut o problema cu legea nu poti sa fii acolo. Magistratii au aceeasi interdictie pe viata.

Deci daca se modifica legea in cazul inaltilor demnitari, ar trebui sa se modifice si in cazul magistratilor?

De ce sa nu fie ratiunea la fel? Dar repet, nu mi-e foarte clar care sunt efectele deciziei.

CCR poate fi un legiuitor negativ sau pasiv, i-as spune eu. Adica atunci cand constata ca un text e neconstitutional admite exceptia sau sesizarea si il scoate din ordinea normativa. Deci CCR sanctioneaza niste texte neconstitutionale.

Dar nu poate fi un legiuitor pozitiv, activ, care sa oblige legiuitorul sa modifice un text intr-o anumita forma. Asta nu s-a intamplat pana acum si de aici dificultatea mea de interpretare.

In Decizia nr. 392/2017, referitoare la existenta pragului in abuzul in serviciu, obligatia pentru legiuitor este si mai clar stabilita, desi este vorba tot despre o decizie de respingere: legiuitorul are obligatia expres prevazuta de a stabili un prag sub care abuzul in serviciu nu e infractiune.

Si aceasta decizie, a carei motivare am citit-o cu atentie, e obligatorie si o respect, dar imi permit sa am unele consideratii.

Motivarea e cumva contradictorie. Am citit si opinia concurenta a unuia dintre judecatori (Livia Stanciu - n.red.). CCR spune in motivare ca nu poate intra peste Parlament, pentru ca acesta e suveran sa voteze ce vrea, cum vrea, ceea ce e corect constitutional, pentru ca CCR nu poate legifera in locul Parlamentului.

Dar tot in decizia CCR apare negru pe alb obligatia Parlamentului sub doua aspecte: sa instituie un prag si o anumita intensitate a vatamarii, cu precizarea ca, daca nu se instituie pragul sau intensitatea, textul e imprevizibil in aplicare. Dar cu aceasta motivare, ca textul nu e previzibil, CCR a admis multe sesizari si a declarat neconstitutionale textele cu pricina.

Deci avem o respingere motivata ca o admitere?

Da. In alte situatii pe imprevizibilitate s-a admis exceptia, textul a fost declarat neconstitutional si s-a inchis discutia. Aici exceptia a fost respinsa, ca inadmisibila. Deci, desi CCR spune ca textul e imprevizibil fara prag si intensitate, totusi sesizarea e inadmisibila si textul e constitutional. Ceea ce creeaza o mare problema de interpretare si efect.

Ce se intampla daca Parlamentul nu se conformeaza si nu modifica textul? Dupa 45 de zile este abrogat automat?

Procedura cu 45 de zile pleaca de la ipoteza admiterii exceptiei. 45 de zile se suspenda textul si, daca in timpul acesta nu este indreptat, el este abrogat implicit. Dar, repet, este vorba despre ipoteza declararii neconstitutonale a textului si nu e cazul acum cand avem doar niste consideratii despre cum ar fi bine sa arate textul ca sa fie previzibil.

Daca nu e o decizie de admitere, acest efect obligatoriu al deciziei CCR e lipsit de sanctiune. Desi CCR spune ceva, nu ai o sanctiune concreta efectiva ca sa "fortezi" Parlamentarul sa voteze. E o problema si nu mai stim ce inseamna caracterul obligatoriu.

Si atunci?

Poate fi invocata din nou exceptia de neconstitutionalitate aratandu-se ce a decis Curtea. Si ce va zice CCR? Ca textul e neconstitutional? Adica un fel de: acum v-am pus in garda, nu am zis ca e neconstitutional, dar daca nu modificati, la a doua sau a treia incercare vom spune ca textul e neconstitutional si il scoatem din ordinea normativa?

Cat ar trebui sa fie pragul?

Curtea nu a spus decat sa fie unul rezonabil. 100 de lei? Un milion de lei? Cine stabileste cat e rezonabil? CCR spune ca trebuie pus un prag care sa faca distinctia intre raspunderea penala, care sa fie ultima forma, cea mai grava, si raspunderea civila administrativa.

Acest prag in functie de valoarea lui poate genera alta problema la CCR. Ati pus prag de 10 mii de lei? Nu e in regula, ca noi v-am spus sa puneti un prag serios? Si care e acela?

De fapt, in opinia mea, depinde de la caz la caz. 200 de mii de lei pentru o primarie de comuna inseamna ceva, pentru o primarie de municipiu sau Capitala inseamna altceva, ca impact.

De aceea, judecatorul era cel care individualiza in fiecare caz.

Da. In plus, e si o problema de predictibilitate si vorbesc ca practician. Se pune un prag de, sa zicem, 100 de mii. Se va face sesizare la parchet, procurorul, uitandu-se, la inceputul anchetei penale pe posibila fapta si posibilul prejudiciu, considera ca e peste 100 de mii de lei si incepe urmarirea penala. Rechizitoriu, trimitere in judecata si, in timpul procesului, se face o expertiza care zice ca prejudiciul e 98 de mii. Totul se sterge.

Dar nu se poate si invers? Procurorul sa nu aiba initial dimensiunea completa a prejudiciului, sa considere ca el este sub prag si sa nu inceapa urmarirea. Dar daca cercetarea ar fi fost continuata, inclusiv cea judecatoreasca, daca toate probele ar fi fost administrate, se putea descoperi ca e totusi peste prag.

Sigur, procurorul nu face din primul moment expertiza din care sa rezulte prejudiciul si care uneori e greu de calculat. El intai trebuie sa vada daca sunt indicii privind savarsirea infractiunii, incepe cercetarea in rem (asupra faptei - n.red.) si abia apoi incepe sa administreze si probe.

Deci aplicarea unei infractiuni de abuz in serviciu cu prag mi s-ar parea foarte dificila, contestabila si care ar genera practica neunitara, deci imprevizibilitate.

E ciudat sa legi existenta unei infractiuni de existenta unui prag valoric al prejudiciului, care poate reprezenta o circumstanta agravanta, dar nu o conditie care face ca o fapta sa fie sau nu infractiune.

Atat de mult a fost complicata aceasta infractiune incat, daca intr-adevar CCR considera ca acest text are atat de multe probleme, de ce nu l-a declarat neconstitutional?

In motivare, CCR trimite mereu la decizia de anul trecut, 405, privind abuzul in serviciu si spune ca "inca din data de 8 iulie 2016, data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, a deciziei Curtii Constitutionale nr.405 din 15 iunie 2016, in sarcina legiuitorului primar sau delegat s-a nascut obligatia de a reglementa valoarea pagubei si gravitatea vatamarii". Ce consecinte juridice poate avea aceasta obligatie aparent neindeplinita de legiuitor? Sunt opinii care pretind ca din aceasta cauza infractiunea de abuz in serviziu ar fi in acest moment dezincriminata.

Nu cred ca se poate invoca cu succes o asemenea aparare. Pe aspectul pragului si al intensitatii vatamarii, ultima decizie a fost respingere, deci textul ramane in vigoare asa cum e. Sigur, unde sunt 2 juristi sunt 3 pareri, dar nu cred ca s-ar putea invoca faptul ca s-a dezincriminat, cat timp niciuna dintre deciziile privind abuzul in serviciu nu declara textul neconstitutional. Deci dezincriminare nu exista.

Cred ca CCR a vrut sa rezolve solomonic problema, dar, din pacate, nu a rezolvat-o. In aceste conditii, mi-e foarte greu sa identific corect si complet efectele deciziei CCR: cine sa faca, ce sa faca si sub ce sanctiune daca nu face?

Nu ne puneti pe noi, juristii, sa dam solutii rezonabile si viabile la niste situatii total atipice la care nu ne-am gandit ca pot exista, duse la extrema. Nu orice ne rezerva viata are si o solutie juridica, din pacate, pentru ca judecatorul nu a avut in vedere ceea ce a considerat ca nu e posibil sa se intample.

PNL ar putea avea propriul candidat în cursa pentru Primăria Capitalei. Cum s-a ajuns la această concluzie

Eventualitatea retragerii lui Cătălin Cîrstoiu din cursa pentru Primăria Bucureşti ar complica lucrurile pentru cei din Alianța PSD-PNL. Nicolae Ciucă, preşedintele PNL, a afirmat, joi...

Primar bătăuș, susținut în continuare de PNL după ce a fost filmat cum agresa un cetățean. ”A fost sub imperiul unei mari emoții” VIDEO

Cazul primarului din comuna Spermezeu, cercetat penal după ce a agresat fizic un cetăţean, în luna februarie, va fi discutat în forurile de conducere ale PNL Bistriţa-Năsăud, a declarat...