Legile Justitiei: CCR motiveaza de ce e de acord cu limitarea dreptului presedintelui in numirea magistratilor-sefi. Vezi opinia separata a Liviei Stanciu

Marti, 27 Februarie 2018, ora 21:05
24674 citiri
Legile Justitiei: CCR motiveaza de ce e de acord cu limitarea dreptului presedintelui in numirea magistratilor-sefi. Vezi opinia separata a Liviei Stanciu
Foto: Arhiva site/CCR

Atributiile presedintelui ar fi golite de continut daca nu ar putea refuza motivat numirea unui magistrat, insa eliminarea acestui drept nu ridica probleme de constitutionalitate, se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionala a Romaniei (CCR) cu privire la modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

"Cu privire la criticile de neconstitutionalitate privind art. I pct. 44 din lege, prin care se abroga art. 31 alin. (3) si (4) din Legea nr. 303/2004, Curtea constata ca acestea abroga dispozitiile legale referitoare la competenta Presedintelui Romaniei de a refuza o singura data numirea in functia de judecator/procuror a judecatorilor/procurorilor stagiari care au promovat examenul de capacitate. (...)

Daca Presedintele Romaniei nu ar avea niciun drept de examinare si de apreciere asupra propunerilor facute de Consiliul Superior al Magistraturii pentru numirea judecatorilor si procurorilor sau in anumite functii de conducere ori daca nu ar putea refuza numirea nici motivat si nici macar o singura data, atributiile Presedintelui Romaniei (...) ar fi golite de continut si importanta", se precizeaza in motivarea publicata marti pe site-ul CCR.

Curtea constata ca eliminarea acestei atributii a presedintelui nu ridica, totusi, probleme de constitutionalitate, ea permitand o consolidare a rolului Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independentei justitiei, ca entitate care gestioneaza, prin intermediul Institutului National al Magistraturii, selectia judecatorilor si procurorilor.

"Prin urmare, Curtea constata ca 'refuzul' Presedintelui Romaniei nu avea si nu putea avea caracter definitiv, fiind mai degraba expresia unei consultari intre autoritati, astfel incat eliminarea sa nu aduce atingere atributiilor Presedintelui. (...) De altfel, chiar si in logica normei legale criticate, Presedintele Romaniei tot extra legem poate purta o corespondenta cu Consiliul Superior al Magistraturii, daca identifica anumite probleme in numirea in functie a judecatorilor/procurorilor, dar revine Consiliului Superior al Magistraturii competenta decizionala de a-si retrage eventual propunerea de numire, fara ca Presedintele sa poata respinge propunerea de numire astfel inaintata", se mai mentioneaza in motivare.

In consecinta, CCR a stabilit ca art. I pct. 44 din legea criticata nu incalca prevederile constitutionale.

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este, in ansamblul sau, constitutionala in raport cu criticile formulate.

Livia Stanciu, opinie separata: Procedurile existente pana in prezent au reprezentat fundamentul pentru realizarea unei justitii reale in Romania

Opinia separata a Liviei Stanciu a vizat, printre altele, limitarea dreptului presedintelui Romaniei de a refuza motivat, numai o singura data, numirea in functiile de conducere de rang inalt de la nivelul Parchetului General, DNA si DIICOT.

"Numirea si revocarea din functiile de conducere de la nivelul ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT, asa cum prevede, in prezent, Legea nr.303/2004, reprezinta inca un element de concretizare in planul legii organice a principiului separatiei si echilibrului puterilor in stat. (...) Prin acest mecanism de numire si revocare din functiile de conducere de la ICCJ, PICCJ, DNA si DIICOT se realizeaza colaborarea loiala in spiritul Constitutiei intre autoritatile statului, in speta intre un exponent al puterii executive (...) si exponenti ai autoritatii judecatoresti (...), fiind astfel asigurat controlul reciproc si echilibrul intre aceste autoritati ale statului", se arata in opinia separata, citata de Agerpres.

Potrivit Liviei Stanciu, procedurile existente pana in prezent au reprezentat fundamentul pentru realizarea unei justitii reale in Romania, datorita unui mecanism tripartit ce includea presedintele Romaniei, ca demnitar ales direct de catre cetateni, cu cea mai mare legitimitate democratica, ministrul Justitiei, ca reprezentant al Guvernului, si CSM, in calitate de garant al independentei justitiei alcatuit din reprezentantii magistratilor.

Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Nicușor Dan: ”Într-o țară civilizată, Ştefan Dumitraşcu și domnii Greblă şi Hopincă ar trebui să fie azi în pușcărie”
Primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a enumerat joi, 28 martie, câteva persoane despre care consideră că „într-o ţară civilizată ar trebui să fie azi în puşcărie. „Eu am precizat azi...
ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
ANRE demontează declarațiile ministrului Burduja privind energia alternativă: "Să se liciteze pentru aceste capacități"
Declarațiile ministrului Energiei, Sebastian Burduja, referitoare la ritmul extraordinar de instalare a fotovoltaicelor și eolienelor, au fost contrazise de președintele ANRE (Autoritatea...
#CCR motivare decizii Legile Justitiei, #CCR presedinte numire procurori , #decizii