Motivarea CCR pe Statutul magistratilor. Opinia separata a unui judecator in ce priveste detasarea

Detasarea magistratilor este permisa in cadrul Ministerului Justitiei, unitatilor subordonate acestuia si al structurilor autoritatii judecatoresti, se arata in motivarea deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) cu privire la modificarile aduse Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor.

"Curtea constata ca detasarea judecatorilor/procurorilor este permisa atat in cadrul Ministerului Justitiei sau unitatilor subordonate acestuia, cat si in cel al structurii autoritatii judecatoresti (la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul National al Magistraturii, Scoala Nationala de Grefieri, precum si in cadrul sistemului instantelor judecatoresti/parchetelor, dupa caz), din moment ce activitatea acestora se afla in legatura directa cu serviciul public de infaptuire a justitiei", se explica in motivare publicata marti pe site-ul CCR.

Conform aceleiasi surse, CCR a retinut ca functia de ministru al justitiei este incompatibila cu cea de judecator sau procuror, Constitutia si Legea 303/2004 stabilind ca cele doua calitati nu pot fi cumulate.

"Avand in vedere cele de mai sus, legiuitorului ii revine obligatia de a pune de acord in procesul de reexaminare a legii toate prevederile acesteia ce

privesc incompatibilitatile, inclusiv cele aflate in vigoare, cu prezenta decizie", se precizeaza in motivare.

Numirea magistratilor in functii de demnitate publica nu poate fi acceptata

In motivare CCR mai arata ca numirea magistratilor in functii de demnitate publica nu poate fi acceptata prin prisma exigentelor Constitutiei.

"Atat timp cat persoana detine calitatea de judecator sau procuror nu poate exercita decat activitatile specifice acestor functii. Numirea sau detasarea acestora in functii de demnitate publica, indiferent de denumirea pe care acestea o poarta, nu poate fi acceptata prin prisma exigentelor Constitutiei, intrucat se produce, in mod inevitabil, o modificare a felului muncii pe care acestia o presteaza, care, in realitate, justifica drepturile si obligatiile aferente statutului lor", se arata in motivarea publicata marti pe site-ul CCR.

Conform aceleiasi surse, intregul statut al magistratilor se axeaza pe rolul lor constitutional, astfel cum este definit la articolele 124, 125, 131 si 132 din legea fundamentala.

"Or, asumandu-si, prin diverse mecanisme [numire/detasare], un rol diferit celui de infaptuire a justitiei si/ sau de aparare a intereselor generale ale societatii, a ordinii de drept, precum si a drepturilor si libertatilor cetatenilor, se incalca in mod direct, pe de o parte, principiul independentei judecatorului, principiul separatiei puterilor in stat si dispozitiile referitoare la rolul si incompatibilitatile judecatorului [art.1 alin. (4), art.124 si art.125 alin. (3) din Constitutie], iar, pe de alta parte, dispozitiile constitutionale referitoare la rolul si incompatibilitatile care insotesc statutul procurorului [art.131 si 132 din Constitutie]", se mai mentioneaza in motivare.

In opinia CCR, legiuitorul nu poate reglementa nicio exceptie de la textele constitutionale ale art.125 alin. (3) si art.132 alin. (2), evitarea incompatibilitatii constitutionale printr-un mecanism formal de suspendare din functie a judecatorului sau procurorului, de care Consiliul Superior al Magistraturii ia act, echivaland cu o incalcare a Constitutiei.

Curtea a constatat ca sunt intemeiate criticile de neconstitutionalitate ale art.I pct.112 din lege, intrucat Constitutia prevede ca functia de judecator si cea de procuror este incompatibila "cu orice alta functie publica sau privata, cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior".

"Introducerea acestor incompatibilitati chiar in textul Constitutiei a avut in vedere instituirea si mentinerea unui statut neutru si impartial al persoanelor care isi desfasoara activitatea in puterea judecatoreasca sau in cadrul Ministerului Public fata de activitatea celorlalte puteri in stat. (...) Este de principiu ca functiile de demnitate publica alese (...) sau numite (...) au, prin natura lor, fie o pronuntata componenta politica, fie o componenta administrativa, care nu are nici o legatura cu activitatea pe care judecatorul sau procurorul o exercita ", precizeaza CCR.

CCR a constatat, pe 30 ianuarie, ca Legea pentru modificarea si completarea Legii 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor este, in ansamblul sau, constitutionala in raport cu criticile formulate.

Opinia separata a Mayei Teodoroiu

Judecatorul Simona-Maya Teodoroiu si-a exprimat dezacordul cu solutia de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiilor legale privind detasarea magistratilor la alte autoritati publice, in orice functii, inclusiv cele de demnitate publica numite, cu exceptia functiilor publice de executie sau de conducere, distincte de cele de demnitate publica, din cadrul Ministerului Justitiei si unitatilor subordonate acestuia si al structurii autoritatii judecatoresti, precum si la institutii ale Uniunii Europene sau organizatii internationale, la solicitarea Ministerului Justitiei.

"Textele constitutionale nu exclud (...) exercitarea de catre judecatori/procurori, magistrati asistenti si personalul de specialitate juridica asimilat acestora a altor activitati (spre exemplu, cele din sfera larga a administrarii justitiei, circumscrisa asigurarii bunei functionari a autoritatii judecatoresti), cata vreme aceste activitati nu presupun exercitarea concomitenta si a activitatii jurisdictionale. (...)

Nu demnitatea publica, atasata unei anumite functii, trebuie sa fie criteriul dupa care se interzice sau se permite detasarea magistratilor in functia respectiva, ci continutul si atributiile functiei respective", se arata in opinia separata.

Legile Justitiei: CCR motiveaza de ce e de acord cu limitarea dreptului presedintelui in numirea magistratilor-sefi. Vezi opinia separata a Liviei Stanciu

Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiției cererile de urmărire penală față de Petre Roman și Gelu-Voican Voiculescu

Klaus Iohannis a transmis ministrului Justiţiei cererile de urmărire penală a lui Roman Petre, în calitate de fost premier, şi a lui Voiculescu Gelu-Voican, fost viceprim-ministru, pentru...

Ciucă, despre atacul Iranului asupra Israelului: „O situaţie care generează atenţia tuturor liderilor lumii. Potenţialul de escaladare este foarte mare”

Nicolae Ciucă, preşedintele Senatului a declarat marţi, 16 aprilie, despre atacul Iranului asupra Israelului că a fost şi e o situaţie care generează atenţia tuturor liderilor lumii, pentru...