Curtea Constitutionala explica de ce si cand nu mai poate SRI sa ceara mandate de siguranta nationala

"Savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu vor putea fi calificate drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romani."

Citatul apare in motivarea Curtii Constitutionale (CCR) in cazul deciziei prin care a admis partial, pe 28 februarie 2018, o exceptie de neconstitutionalitate care se refera la Legea nr. 51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei.

CCR sustine ca prin sintagma "aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani" din Legea de siguranta nationala se intelege ca orice fapta care afecteaza un drept fundamental este o amenintare la securitatea nationala, Curtea declarand neconstitutional articolul.

S-au restrans motivele pentru emiterea MSN

Practic, CCR a restrans motivele pentru care SRI putea solicita emiterea unor mandate de siguranta nationala (MSN). O parte din infomatiile obtinute de serviciul secret, altele decat cele care vizeaza infractiuni ce tin de securitatea statului, erau trimise la procurori pentru a fi folosite in dosarele penale.

De exemplu, daca in timpul monitorizarii persoana vizata punea la cale o posibila infractiune, SRI sesiza parchetul competent. In acest moment, interceptarile si filajele facute de SRI pe mandat de siguranta nationala (MSN) sunt folosite ca probe in dosarele penale care vizeaza infractiuni ce tin de siguranta nationala, dar si in cele de drept comun.

In dosarele penale, probele obtinute de serviciului secret trebuie coroborate si cu alte probe.

Magistratii CCR nu au explicat ce se intampla pe viitor cu interceptarile realizate anterior de SRI si folosite in procesele de drept comun aflate pe rolul instantelor sau la parchete, in faza de ancheta.

Unul dintre dosare: Tel Drum

Potrivit Romania Curata, un exemplu il reprezinta dosarele Tel Drum. Unul dintre aceste dosare il vizeaza chiar pe liderul PSD, Liviu Dragnea. Potrivit unor surse din randul avocatilor citate de Romania Curata, dosarele contin si interceptari facute de SRI pe mandat de siguranta nationala (MSN), pe securitate economica, insa probele sunt folosite de DNA in acest caz.

Sursele judiciare citate de Romania Curata spun ca si dosarul mare Tel Drum, in care liderul PSD a fost pus sub acuzare pentru 5 infractiuni, abunda de interceptari obtinute de SRI pe MSN.

CCR: Sfera de aplicare larga

Potrivit motivarii CCR, din modul de reglementare a articolului declarat neconstitutional, rezulta ca se poate circumscrie unei amenintari la adresa securitatii nationale orice fapta/actiune cu sau fara conotatie penala care afecteaza un drept sau o libertate fundamentala.

"Cu alte cuvinte, sfera de aplicare a dispozitiei criticate este atat de larga, incat fata de orice persoana se poate retine exercitarea unei actiuni care constituie amenintare la adresa securitatii nationale", arata CCR.

Ce sunt amenintarile la adresa securitatii statului

Curtea a constatat ca, pentru a putea fi privite ca amenintari la adresa securitatii nationale, actiunile/faptele trebuie sa fie indreptate fie impotriva unui subiect individual, fie impotriva unui subiect colectiv.

"Daca actiunile/faptele sunt indreptate impotriva unui subiect individual, acesta trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege (de exemplu, persoana care indeplineste o functie importanta in stat), calitate care prin ea insasi determina calificarea acestor actiuni ca amenintari la adresa securitatii nationale", a motivat CCR.

Pe de alta parte, daca actiunile/faptele sunt indreptate impotriva altor subiecte, acestea trebuie sa poata fi privite ca subiecte colective, adica sa poata fi caracterizate de existenta unui numar de indivizi care impartasesc elemente comune (rasa, origine etnica, nationalitate, religie, orientare sexuala etc.).

Ce nu sunt amenintari la adresa statului

Judecatorii au explicat ca savarsirea unor infractiuni, cum ar fi cele contra persoanei, nu va putea fi calificata drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava dreptului fundamental la viata sau dreptului fundamental la integritate fizica si psihica al unei persoane.

Totodata, savarsirea unor infractiuni determinate, precum cele de coruptie, sau cele contra patrimoniului nu va putea fi calificata drept o amenintare la adresa securitatii nationale, chiar daca faptele aduc atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale ale cetatenilor romani, a mai motivat CCR.

"Aceasta deoarece, desi unele infractiuni sunt de natura sa aduca atingere grava anumitor drepturi si libertati fundamentale fiind in interesul general sanctionarea acestor fapte, acestea nu au amploarea necesara calificarii lor ca amenintari la adresa securitatii nationale", precizeaza judecatorii.

Pe de alta parte, sustin magistratii, savarsirea de fapte indreptate impotriva unui grup, spre exemplu savarsirea infractiunilor de genocid sau infractiunilor contra umanitatii, se poate constitui in amenintari la adresa securitatii nationale.

Opinia separata a Liviei Stanciu

Decizia in acest caz a fost luata cu majoritate de Valer Dorneanu, Marian Enache, Petre Lazaroiu, Mircea Stefan Minea, Daniel Morar, Mona Pivniceru, Maya Teodoroiu, Attila Varga. Fosta sefa a Inaltei Curti, Livia Stanciu, a facut opinie separata.

Potrivit Liviei Stanciu, nu este competenta Curtii Constitutionale sa defineasca notiunea de securitate nationala, aceasta fiind competenta exclusiva a legiuitorului, si nici daca, intr-un caz concret, exista o amenintare la adresa securitatii nationale, aspect ce este stabilit de autoritatile prevazute de lege in materie, utilizand atunci cand este necesar filtrul autoritatilor judiciare chemate sa se asigure ca drepturile si libertatile civile sunt respectate.

Cum este in alte state

Potrivit Liviei Stanciu, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat insa ca este dificil de a defini precis conceptul de securitate nationala.

De asemenea, mai arata judecatoarea, unele state membre ale UE includ in notiunea de securitate nationala si alte obiective, cum ar fi bunastarea nationala, coruptia inaltilor oficiali si migratia.

Astfel, Marea Britanie include in notiunea de siguranta nationala: preventia si descoperirea infractiunilor grave, bunastarea economica a Regatului, scopul asigurarii efectelor unei intelegeri internationale.

In Franta, notiunea de "interese fundamentale ale natiunii", care a fost considerata de Curtea Constitutionala suficient de precisa, da dreptul la masuri de supraveghere si include interesele majore economice, industriale si stiintifice ale Frantei, violenta colectiva afectand pacea publica, preventia criminalitatii organizate, preventia proliferarii armelor de distrugere in masa.

In Germania "securitatea nationala" nu este limitata la investigarea infractiunilor la adresa securitatii nationale.

"Judecatorul ar trebui sa decida"

Livia Stanciu a precizat ca judecatorul care emite mandatul de siguranta nationala este cel care trebuie sa decida, de la caz la caz, daca este vorba de amenintari la adresa securitatii nationale: "judecatorul cauzei se bucura de deplinatate de jurisdictie, putand admite sau respinge propunerea, motivat".

"Revine astfel judecatorului cauzei sa interpreteze textul legal si sa determine daca, in cazul concret, sunt indeplinite conditiile privind amenintarea la adresa securitatii nationale, daca vatamarea drepturilor si libertatilor cetatenilor este apta sa constituie, in circumstantele concrete, o astfel de amenintare, daca este atins caracterul grav al vatamarii cerut de lege, precum si subiectele careia i se aplica, prin raportare la materia in care se solicita autorizarea masurilor ce constituie ingerinte in viata privata si prin raportare la metodele in continua evolutie prin care se poate aduce atingere securitatii nationale", a motivat Livia Stanciu.

Fenomene fără precedent în istoria alegerilor. Politolog: „Vom vedea niște scoruri foarte interesante"

Se anunță o prezență-record la alegerile europarlamentare, programate pentru 9 iunie 2024. Fenomenul a fost explicat de către politologul Andrei Țăranu, într-un interviu pentru Ziare.com....

Cine câștigă din separarea candidaților PSD-PNL la Capitală: ”Se vor faulta unul pe altul”. Scenarii noi pentru prezidențiale

Sociologul Alfred Bulai, șeful departamentului de Sociologie din cadrul SNSPA, a fost invitatul rubricii „Cu fața la alegători”. Acesta a vorbit despre cele mai importante subiecte de pe...