Curtea Constitutionala isi declara iesirea din Europa. Augustin Zegrean: "Sunt uluit. CCR face stanga-mprejur"

Autor: Ioana Ene Dogioiu, Senior editor
Luni, 19 Martie 2018, ora 07:00
73619 citiri
Curtea Constitutionala isi declara iesirea din Europa. Augustin Zegrean: "Sunt uluit. CCR face stanga-mprejur"

Pitit in zona de relatii externe a CCR zace mesajul care ar putea anunta decuplarea Romaniei de Uniunea Europeana. Curtea anunta ca refuza sa se mai intalneasca cu delegatiile Comisiei Europene care vin la Bucuresti in cadrul MCV, un mecanism care este parte a Tratatului nostru de aderare.

In aceste conditii, practic, o institutie din Romania isi declara iesirea din UE. Si nu orice institutie, ci singura institutie ale carei decizii sunt definitive si general obligatorii, imposibil de atacat in vreo instanta.

"Pornind de la rolul, locul si atributiile Curtii Constitutionale in cadrul statului de drept, care o obliga sa aiba o pozitie de neutralitate in relatiile dintre autoritatile publice si ii impun obligatia de rezerva in ceea ce priveste exprimarea unor puncte de vedere ce fac obiectul dezbaterilor publice, cu eventuale conotatii politice, Plenul Curtii si-a manifestat dorinta de a nu mai fi implicat in programul delegatiilor Comisiei Europene in contextul MCV.

De altfel, Curtea Constitutionala nu este vizata de problematicile/obiectivele urmarite prin instituirea MCV. In discutiile cu privire la realizarea obiectivelor MCV, Curtea nu se poate angaja in aprecieri la adresa unor institutii vizate in rapoartele MCV, in sensul de a analiza si evalua activitatea acestora", se arata pe site-ul CCR.

Deci motivul oficial pentru acesta miscare consta in obligatiile de rezerva si neutralitate.

Pana acum nu existau aceste obligatii? Sectiunea relatii externe a site-ului CCR consemneaza toate intalnirile anuale ale judecatorilor CCR cu oficialii MCV, constante cel putin din 2012 pana acum.

Uneori, aceste intalniri erau marcate si de comunicate de presa, cum s-a intamplat pe 8 decembrie 2014, cand la intalnire au participat, pe langa Augustin Zegrean, presedintele de atunci, judecatorii Mona Pivniceru, Valentin Puskas, Petre Lazaroiu, Stefan Minea, Daniel Morar, Valer Dorneanu si Toni Grebla, plus prim-magistratul-asistent si ceilalti magistrati asistenti sefi.

Sa intelegem ca toti acesti judecatori si magistrati asistenti si-au incalcat (unii repetat si sistematic) obligatia de netralitate si rezerva?

Sub nicio forma, afirma fostul presedinte al CCR Augustin Zegrean, care se declara uluit de aceasta decizie a Curtii: "Eu nu pot decat sa respect aceasta decizie, pentru ca am facut parte din CCR si m-am angajat sa nu ii critic cativa ani, dar ma uluieste.

Nu este nicio incalcare a rezervei, este o relatie absolut normala cu UE. Eu cred ca, dimpotriva, era foarte bine ca acei oameni se intalneau si cu CCR. Ei nu veneau la Curte in misiune de control."

Augustin Zegrean spune ca in cadrul acestor intalniri cu reprezentantii CE nu se discuta despre politica: "Pe ei ii interesa sa afle care este practica CCR in anumite privinte. Fiecare judecator vorbea despre deciziile mai importante pe care le-a redactat in ultima vreme. Ei nici nu prea puneau intrebari. Noi spuneam ce aveam de spus.

Nu ne-au mustrat, nu ne-au intrebat despre activitatea Parlamentului sau a Justitiei. Ii interesa doar activitatea noastra si doar despre asta discutam. La finalul fiecarei intalniri le spuneam in gluma ca sper sa fie ultima cand vin, dar asta in ideea ca se va ridica MCV. Prin decizia aceasta, CCR face un pas mare la stanga-mprejur".

Asadar, aceste intalniri erau in numele unei colaborari loiale, ca tot e la moda termenul, intre institutiile din Romania si CE, pentru efortul comun de atingere a obiectivelor asumate de Romania la intrarea in UE, obiective care au devenit parte a legislatiei noastre ca orice alt document international pe care Romania il parafeaza.

Este ceea ce a explicat fostul ministru al Justitiei si de Externe, Cristian Diaconescu, pentru Ziare.com:

"MCV este o obligatie legala care decurge din tratat, nu este obligatie politica. Toate rapoartele MCV arata ca CCR se afla in centrul statului de drept, deci alaturi de puterea judecatoreasca asigura independenta sistemului judiciar.

Deci din perspectiva MCV si a celor care fac evaluarea indeplinirii obiectivelor, era obligatorie intalnirea cu CCR. Straniu ar fi fost daca era evitata."

Din punctul de vedere al CCR, insa, acest refuz este de neinteles si reprezinta un precedent periculos, spune Cristian Diaconescu: "nu era vorba aici despre explicatii, ci despre clarificari intre parteneri. Maine poate ca o alta institutie sau ministrul Justitiei va spune ca nu discuta, pentru ca nu are chef".

Aceasta usa pe care CCR o tranteste inexplicabil in nasul Comisiei Europene poate reprezenta un mesaj cat se poate de clar ca CCR nu mai este dispusa sa tina cont in niciun fel de recomandarile MCV.

Sa nu slabim lupta anticoruptie? Uite ca CCR isi rezerva dreptul de a o slabi, daca asa vrea ea. Sa nu lezam stabilitatea si independenta institutiilor implicate in lupta anticoruptie? Ba le lezam, daca asa vrea CCR. Sa nu umblam la atributiile presedintelui, fara sa sesizam Comisia de la Venetia, cum cere ultimul raport MCV? Uite ca CCR a refuzat sa sesizeze Comisia.

Daca face asta, insa, CCR se plaseaza in afara legii, dupa cum explica Cristian Diaconescu. "CCR nu are voie sa nu mai fie interesata cat timp, repet, nu e vorba despre obligatii politice, ci legale, pe baza carora noi am intrat in UE.

Ele nu reprezinta o incalcare a suveranitatii, ci obligatii legale asumate prin tratate ratificate de toate parlamentele UE, inclusiv al Romaniei. Asa cum pe drepturile omului aplicam prioritar legislatie europeana, asa datele pe MCV sunt obligatii."

Deci cat timp legislatia Romaniei, cu tratatele incluse, este opozabila si CCR, in mod evident CCR avea ce sa discute si trebuia sa discute despre MCV.

Intrebarea este ce s-a intamplat. Surse judiciare spun ca in spatele anuntului lui Valer Dorneanu privind intreruperea colaborarii privind MCV s-a aflat un vot, 8 pentru si unul impotriva, al Liviei Stanciu.

Tot surse judiciare spun ca decizia CCR de a nu se mai intalni cu reprezentantii CE a starnit stupoarea acestora. Insa ea nu este neaparat surprinzatoare, daca ne uitam la ultima perioada, pentru ca CCR intrase deja pe curs de coliziune cu UE.

Precedentul MCV, din noiembrie anul trecut, sugera pentru prima data ca europenii s-au prins de jocurile politice pe care le face CCR in favoarea Puterii, dupa cum arata pentru Zare.com fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu.

"Citesc o critica voalata la adresa CCR: 'Succesiunea rapida a deciziilor Curtii Constitutionale prin care se declarau neconstitutionale dispozitii din Coduri a sporit provocarile la adresa stabilitatii.' Si o spune in doua locuri, ca sa fim siguri ca citim bine. In acelasi paragraf adauga ca 'Parlamentul a adoptat alte modificari' ale Codului Penal decat cele indicate de CCR. Si cere Ministerului Justitiei sa transpuna rapid modificarile. Superb buchet: CCR - Parlament - MJ!

Comisia a inteles unele realitati locale, fara sa calce intr-un teritoriu sacrosanct in democratie, curtile constitutionale", a explicat atunci pentru Ziare.com fostul ministru al Justitiei Catalin Predoiu.

Acelasi MCV din noiembrie cerea ca modificarile importante la Legile Justitiei sa fie precedate de consultarea Comisiei de la Venetia. CCR a respins insa sesizarea Comisiei, deci solicitarea MCV.

Asa ca CCR nu face decat sa oficializeze o ruptura deja pusa in practica si cu urmari potential foarte periculoase pentru Romania.

Citeste si:
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR anunță din opoziție că se opune taxei de solidaritate pentru marile companii. „Nu ar face decât să lovească în cei mai importanţi contribuabili în economie”
USR a transmis miercuri, 8 decembrie, că taxa de solidaritate luată în discuție pentru marile companii nu va face decât să lovească în cei mai importanți contribuabili în economie....
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
PSD vrea ca numirea prefecţilor să se facă în funcţie de ponderea politică din parlament. Social democrații ar urma să aibă 21 de prefecţi, printre care şi Capitala
Social-democraţii şi liberalii vor discuta, miercuri, în coaliţie, despre împărţirea funcţiilor de prefecţi şi şefi de agenţii şi autorităţi. Marţi, discuţia nu a ajuns la un acord...