Curtea Constitutionala necesita o operatie pe cord deschis

O lege care e prea des incalcata nu e buna. Acesta este principiul fundamental pe care trebuie reconstruita Constitutia.

Curtea Constitutionala a Romaniei este una dintre cele mai politizate institutii ale statului. Infiintata in primul mandat al lui Ion Iliescu, acest organism de jurisprudenta menit sa apere Constitutia, anume sa se pronunte asupra constitutionalitatii actelor legislative si a conflictelor dintre puterile statului, functioneaza si acum dupa o lege din 1992, modificata si completata in 2010.

Cei mai multi judecatori si majoritatea presedintilor CCR au fost de-a lungul anilor politicieni emanati din pepiniera de cadre a FSN, PDSR, PD si din actualul PSD, fiind promovati la CCR dupa ce si-au facut stagiatura de parlamentari cu calificativul "foarte bine".

Intre numele sonore care au traversat Parlamentul din foaierul PSD pentru a ajunge la Curtea Constitutionala ni-i amintim pe "parintele Constitutiei" Antonie Iorgovan secondat de Petre Ninosu, Toni Grebla, Marian Enache, Valer Dorneanu, dar si de Augustin Zegrean, fost senator FSN, ulterior deputat PD, propus in 2007 judecator la CCR de presedintele Traian Basescu si votat presedinte al Curtii de o majoritate confortabila.

Pentru a nu fi partinitori, trebuie sa recunoastem ca in cel de-al doilea mandat al lui Traian Basescu CCR i-a fost favorabila atat lui, cat si partidului guvernator PDL. Asadar, nici celelalte partide nu au fost inocente in ceea ce priveste promovarea pe criterii politice a aparatorilor Constitutiei.

Culoarea politica din ADN-ul judecatorilor care trebuie sa apere Constitutia se rasfrange de cele mai multe ori asupra deciziilor pe care Curtea Constitutionala le adopta in cauzele la care este chemata sa se pronunte.

Cea mai recenta dovada a loialitatii judecatorilor de extractie pesedista fata de partidul care i-a trimis la Curte, acolo unde se afla gaina cu oua de aur, anume salariile de mii de euro, pensiile speciale care sfideaza pensionarii "de rand" si, nu in ultimul rind, indemnizatiile acordate in baza certificatelor de revolutionar obtinute prin frauda penala si morala fata de victimele din decembrie '89, s-a petrecut marti, 4 februarie.

(Fac aici o paranteza in ceea ce priveste judecatorii revolutionari care au fost numiti la Curtea Constitutionala de partidele politice si de presedintii care s-au succedat la Cotroceni in ultimii treizeci de ani: In actuala formatie a CCR, Marian Enache, fost parlamentar si consilier al lui Iliescu, beneficiaza, pe langa salariu, de trei pensii speciale si de o indemnizatie pentru contributia sa la victoria revolutiei romane.

Ca si Iliescu, Enache a aparut pe 22 decembrie din spuma marii la balconul Prefecturii din Vaslui si, repede de mana, s-a autoproclamat presedintele CFSN al judetului. E de precizat ca in orasul Vaslui, inima Moldovei profunde, nu s-a tras nici macar un cartus in decembrie '89.)

Haiducie constitutionala

Asadar marti, 4 februarie, Curtea Constitutionala a admis exceptia de neconstitutionalitate formulata de fostul presedinte al Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, condamnat cu o zi inainte de Tribunalul Bucuresti la 3 ani de inchisoare cu executare intr-un dosar de coruptie. Coincidenta, desigur.

La cererea lui Zgonea (al patrulea presedinte al Camerei Deputatilor condamnat penal, dupa Adrian Nastase, Liviu Dragnea si Bogdan Olteanu), Tribunalul Bucuresti ridicase exceptia de neconstitutionalitate in mai 2018.

Suntem la inceputul lui februarie 2020 si iata ca judecatorilor Curtii Constitutionale le-au trebuit doi ani ca sa dezbata si sa formuleze un verdict in aceasta speta.

Prin recenta decizie, CCR interzice procurorilor sa foloseasca drept probe inregistrarile obtinute de SRI pe baza unui mandat de siguranta nationala.

In rezumat, decizia Curtii se traduce in felul urmator: Daca SRI urmareste prin mijloacele specifice o persoana sau mai multe suspectate de a comite acte de terorism, iar in timpul monitorizarii acestora descopera ca persoanele respective au comis si infractiuni de coruptie, trafic de influenta, trafic de persoane, abuzuri sexuale asupra minorilor etc., serviciile de informatii pot informa parchetul, dar procurorii nu pot folosi inregistrarile ca probatoriu, intrucat nu au avut mandat judiciar de supraveghere tehnica a persoanelor suspectate de comiterea infractiunilor, in baza informatiilor furnizate de SRI.

Inregistrarile deja efectuate si furnizate procurorilor ca probe in procesele penale nu vor mai fi valabile. Astfel ca procurorii trebuie sa ceara judecatorilor un mandat de supraveghere in baza caruia sa obtina probe incriminatoare, dar nu de la SRI, ci de la serviciul de informatii al Politiei.

Or, se stie ca Politia Romana nu detine tehnica operativa la nivelul Serviciului Roman de Informatii. In traducerea aberatiei legalizate de judecatorii CCR, discutiile telefonice, de cele mai multe ori cifrate, dintre infractori, care au fost inregistrate de catre lucratorii SRI, ar trebui sa se repete intocmai si pentru urechile politistilor cu mandat de ascultare de la judecator, pentru a fi acceptate ca probe intr-un dosar penal.

Miza acestei haiducii constitutionale este o albire "in rem" a unei serii de dosare penale de la varful nomenclaturii pesediste, intre care si dosarul Tel Drum - o caracatita cladita din trupul lui Liviu Dragnea, aflat vremelnic la inchisoarea Rahova.

Inainte de a intra in insolventa indusa, societatea a vandut unei firme controlate de fiul lui Dragnea mai multe imobile, intre care si o fosta casa de protocol a PCR, la preturi simbolice.

Cadourile politicienilor

Asadar, iata cum o decizie cu destinatie precisa a judecatorilor CCR ar putea sa scape de puscarie o multime de infractori, politici si "civili", cu precadere din tarlaua PSD, dar si de la celelalte partide.

Recent, Camera Deputatilor a adoptat aproape in unanimitate, cu nici un vot impotriva si 21 de abtineri (ce partid si-ar fi permis sa calce pe carbuni aprinsi in aceasta speta?), proiectul privind eliminarea pensiilor speciale. Curtea Suprema si Avocatul Poporului, altfel spus institutia-persoana Renate Weber, au atacat la CCR proiectul de lege votat de camera decizionala a Parlamentului.

Sesizarile celor doua institutii vor fi dezbatute de judecatorii CCR pe 18 martie. Asa de incarcata sa fie agenda institutiei? Sau se trage de timp pentru ca pensionarii speciali sa mai profite doua luni de veniturile de zeci de mii de euro?

Asta in cazul, putin probabil, in care cei ce apara Constitutia vor da un verdict pozitiv sesizarilor amintite mai sus. In plus, mai exista probabilitatea amanarii dezbaterilor si luarii unei decizii pe motiv de lipsa de cvorum: boala, excursii in locuri insorite si insolite, vizite de lucru asezonate cu program de cumparaturi etc.

Au fost cazuri, unele recente, cand luarea unei decizii a fost amanata si de patru-cinci ori, pe parcursul mai multor luni.

Despre averile de sute de mii sau chiar de milioane de euro ale fostilor si actualilor judecatori ai Curtii s-a scris mult in presa din Romania, dar si in cea internationala, din momentul in care s-a prefigurat taierea pensiilor speciale, inclusiv ale magistratilor. Asa ca nu mai insist, articole pe aceasta tema fiind publicate si de Deutsche Welle. Ridic doar cateva intrebari.

Este in spiritul Constitutiei ca judecatorii CCR sa dea o solutie in speta taierii pensiilor speciale de vreme ce tocmai ei, sau in primul rand ei, daca ne uitam pe fluturasii cu multe mii de euro ridicati lunar, beneficiaza de cadourile politicienilor care fura cu legea in mana, trecuta prin jurisprudenta Curtii? Nu avem aici un conflict de interese?

De ce functionarii ANAF nu au avut si nu au curiozitatea sa afle daca proprietarii constitutionali si-au platit darile la stat pentru vilele, terenurile, helesteiele, fermele de struti (cazul Toni Grebla) pe care le detin? Contorizarea averilor judecatorilor CCR este, se pare, un demers care ar conduce pe un teren alunecos.

Asa ca ANAF prefera sa fie retinut si sa nu se arunce intr-o aventura riscanta pentru sefii institutiei. De altfel, dupa cum bine stim, o serie largita de institutii publice si companii private sunt scutite de vizitele nepoliticoase ale Fiscului. Ceea ce nu se intampla in nicio tara europeana cu traditie democratica de sute de ani.

Daca, pe de o parte, pensiile speciale ale magistratilor si judecatorilor CCR sunt considerate indreptatite de catre beneficiarii lor ca fiind o recunoastere a volumului de munca si a stresului la care sunt supusi in exercitarea meseriei, iar pe de alta parte, lucratorii din MAI si MApN raman cu aceste privilegii, invocandu-se riscul pe care si-l asuma politistii si militarii, mai ales cei din conducere, de ce n-ar beneficia de acelasi tratament de pilda minerii, care in fiecare zi cand intra in "sut" nu stiu daca vor mai iesi din galerii pe picioare sau cu picioarele inainte.

Ce riscuri isi asuma, fata de mineri de pilda, militarii, exceptandu-i pe cei care se afla in teatrele de operatiuni?

Vrajba cea de toate zilele

Sa nu cadem insa in cealalta extrema in ceea ce priveste rolul Curtii Constitutionale. In 2012, atunci cind Guvernul Ponta a facut praf o serie de institutii publice, printre care si Institutul Cultural Roman condus de Horia Roman Patapievici, premierul a semnat un acord cu cativa ciraci solicitind "desfiintarea institutiilor de politie politica CCR, DNA, SRI si ANI", acestea fiind "stalpii de sustinere a statului paralel".

O aberatie, desigur.

Este adevarat ca Curtea Constitutionala este stat in stat si ca trebuie eliberata de urgenta de haturile politice. Politizarea institutiei poate fi inlaturata doar prin desemnarea unor specialisti in jurisprudenta - si nici atunci in intregime, pentru ca in Romania politicienii reusesc sa recruteze mercenari si din randul societatii civile atata timp cat banii si interesele private raman ochiul dracului -, care nu e obligatoriu sa fi profesat ca procurori sau judecatori in limita stabilita de legea in vigoare.

CCR trebuie recladita din temelii prin modificarea Constitutiei, astfel incat judecatorii sa faca parte din corpul de elita ai specialistilor in jurisprudenta, constitutionalisti din mediul universitar si academic, neafiliati politic, dar si fara sa-si doreasca accederea pe taramul sordid de azi al meseriei de politician.

Curtea Constitutionala necesita o operatie pe cord deschis. Echipa de chirurgi ar urma sa fie elitele si ceea ce numim societatea civila. Doua entitati care ar trebui sa colaboreze, iar nu sa persiste in vrajba cea de toate zilele, iesita la iveala mai ales la scrutinurile electorale.

Asta consider ca e solutia aplicabila tuturor institutiilor publice.

O remarca de final: O lege care e prea des incalcata nu e buna. Acesta este principiul fundamental pe care trebuie reconstruita Constitutia. Acolo unde lumea reala se poticneste frecvent in fata unei legi, oricare ar fi aceasta, Legea fundamentala trebuie regindita si modificata.

George Arun

Candidatul USR la Primăria Sectorului 5 a depus o plângere la DIICOT împotriva lui Cristian Popescu Piedone

Avocatul şi liderul consilierilor USR din Sectorul 5, Alexandru Dimitriu, a depus joi dimineaţă, 25 aprilie, o plângere la DIICOT împotriva primarului Cristian Popescu Piedone şi ”a...

BEC vine în sprijinul PSD și PNL. Decizia surpriză care le permite să aibă candidați separați la Primăria Capitalei

Biroul Electoral Central (BEC) a adoptat miercuri, 24 aprilie, o hotărâre prin care permite desființarea unei alianțe electorale până la data de 26 aprilie,astfel că PSD și PNL vor putea...