Curtea Constitutionala spune ca deciziile sale au putere de lege de dezincriminare. Livia Stanciu: CCR preia din competentele legiuitorului

"Atunci, insa, cand printr-o decizie a Curtii Constitutionale se constata neconstitutionalitatea totala sau partiala a unei norme de incriminare, decizia echivaleaza, in privinta efectelor, cu o lege de dezincriminare".

Pasajul este din motivarea hotararii prin care CCR a declarat neconstitutionale doua articole din Codul de Procedura penala si Codul Penal, prin care se reglementeaza modul de aplicare a unei legi penale mai favorabile, dupa ramanerea definitiva a unei condamnari sau a unei masuri educative.

In plus, efectele unei decizii de admitere pronuntate de Curtea Constitutionala privind o norma de incriminare trebuie sa fie imediate, mai sustin judecatorii.

Potrivit motivarii, decizia CCR poate fi asimilata unei legi mai favorabile si trebuie pusa imediat in aplicare.

Motivarea a fost postata pe site-ul CCR.

Opinia separata

Pe de alta parte, judecatorul Livia Stanciu a facut opinie separata si arata ca CCR nu poate fi legiuitor pozitiv. In cazul in care CCR admite o exceptie de neconstitutionalitate, revine celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului rolul de a indrepta legea.

"Dezincriminarea, asemenea incriminarii, precum si abrogarea, reprezinta evenimente legislative ce apartin doar autoritatii legiuitoare ordinare sau delegate, Curtii Constitutionale, prin activitatea pe care o desfasoara in exercitarea atributiilor prevazute de art.146 din Legea fundamentala, nefiindu-i recunoscuta, sau mai bine spus, fiindu-i interzis sa se pozitioneze in postura de legiuitor pozitiv", arata Livia Stanciu.

Stanciu sustine ca CCR preia practic o competenta a legiuitorului.

"Pe de alta parte, acceptarea, in opinia majoritara, a tezei avansate de autorii exceptiei, duce la reconfigurarea rolului institutional al Curtii Constitutionale in arhitectura Constitutiei, care, prin efectul deciziei pronuntate, preia o competenta a legiuitorului (originar/delegat).

In aceste conditii, inseamna ca treptat Curtea Constitutionala, prin competenta sa de verificare a constitutionalitatii legilor, se transforma intr-un corp legiuitor, ceea ce contravine insasi ideii de jurisdictie constitutionala", explica Livia Stanciu.

Decizia CCR

CCR a declarat neconstitutionale, pe 25 octombrie, doua articole din Codul de Procedura Penala si Codul Penal, prin care se reglementeaza modul de aplicare a unei legi penale mai favorabile, dupa ramanerea definitiva a unei condamnari sau a unei masuri educative.

"Efectele deciziei de admitere pronuntate de Curtea Constitutionala privind o norma de incriminare trebuie sa fie imediate, aplicabile atat in cauzele pendinte, cat si in cele definitiv judecate, si independent de pasivitatea legiuitorului, Curtea constata ca solutia legislativa cuprinsa in art. 595 alin. (1) din Codul de Procedura Penala, care nu prevede si decizia Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare ca un caz de inlaturare sau modificare a pedepsei/masurii educative, si solutia legislativa cuprinsa in art. 4 din Codul Penal, care nu asimileaza efectele unei decizii a Curtii Constitutionale prin care se constata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare cu efectele unei legi penale de dezincriminare, afecteaza dispozitiile constitutionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea in drepturi a cetatenilor, art. 23 alin. (12) referitor la stabilirea si aplicarea pedepsei si art. 147 alin. (1) si alin. (4) referitor atat la incetarea efectelor juridice ale normelor de incriminare constatate ca fiind neconstitutionale, cat si la caracterul general obligatoriu al deciziilor Curtii Constitutionale", se arata in motivare, potrivit Agerpres.

Efectele unei legi de dezincriminare

Curtea Constitutionala a constatat ca nicio persoana nu trebuie sa fie nevoita sa execute o pedeapsa pentru o fapta care nu mai este prevazuta de lege ca infractiune sau o pedeapsa pentru care legea noua prevede un prag mai mic decat cel al pedepsei care se executa ori urmeaza a se executa.

In aceasta situatie, o decizie a CCR prin care este constatata neconstitutionalitatea unei norme de incriminare face ca, de la data publicarii sale, fapta incriminata si considerata anterior socialmente periculoasa sa nu mai existe, efectele fiind similare unei legi de dezincriminare.

"Imprejurarea ca legiuitorul nu intervine pentru a pune de acord dispozitiile de incriminare constatate neconstitutionale cu decizia Curtii Constitutionale nu constituie un argument pentru respingerea cererilor de inlaturare a pedepselor aplicate, intrucat, per a contrario, decizia Curtii Constitutionale de constatare ca neconstitutionala a unei norme de incriminare ar fi lipsita de efectele sale general obligatorii, consacrate de art. 147 alin. (4) din Legea fundamentala", se mai mentioneaza in motivare.

Klaus Iohannis, trimis la pensie de liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu. „Ai făcut prea mult rău României"

Liderul deputaţilor USR, Ionuţ Moşteanu, face apel către preşedinţii PSD şi PNL să renunţe la planul de a adopta în Parlament o lege specială pentru Klaus Iohannis, prin care acesta să...

PNL ar lucra la modificarea legii pentru a-l introduce pe președintele Klaus Iohannis în lista candidaților pentru Senat

Klaus Iohannis a negat că își va încheia mandatul de președinte mai repede, însă ipoteza prezenței lui pe listele PNL la alegerile parlamentare din 1 decembrie ar continua să fie...