De ce a obligat-o CCR pe Kovesi sa mearga la Parlament? Trei judecatori au facut opinie separata: Comisia de ancheta s-a plasat in afara Constitutiei

Curtea Constitutionala a publicat vineri motivarea deciziei din 3 octombrie legata de refuzul sefei DNA Laura Codruta Kovesi de a merge la Comisia de ancheta a alegerilor din 2009. CCR sustine ca prin acest refuz Kovesi a incalcat autoritatea Parlamentului si principiul colaborarii loiale intre institutiile statului.

"Curtea constata obligatia doamnei Laura Codruta Kovesi de a se prezenta in fata Parlamentului Romaniei - Comisia speciala de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential si de a furniza informatiile solicitate sau de a pune la dispozitie celelalte documente sau mijloace de proba detinute, utile activitatii comisiei", se arata in motivarea deciziei la sesizarea facuta de Dragnea si Tariceanu.

Judecatorii CCR au analizat corespondenta dintre Kovesi si comisia de ancheta si au decis ca raspunsurile procurorului-sef al DNA nu au concurat la stabilirea situatiei de fapt investigata de comisiei.

"Mai mult, aceasta situatie, coroborata cu imposibilitatea comisiei de a stabili adevarul, desi a intreprins mai multe demersuri in vederea audierii si altor persoane care ar fi putut avea cunostinta despre evenimentele cercetate, dar care au refuzat cooperarea motivat de faptul ca au fost citate in calitate de martori intr-un dosar de urmarire penala aflat pe rolul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, imprejurare care nu constituie un impediment legal pentru continuarea anchetei parlamentare, sunt de natura a crea un blocaj in activitatea comisiei speciale de ancheta", au hotarat magistratii Curtii, potrivit Mediafax.

Invocand jurisprudenta Curtii, in motivarea deciziei se arata ca persoanele care activeaza in institutii ale statului care nu sunt subordonate Parlamentului sunt totusi obligate sa dea curs invitatiei la audiere in virtutea principiului colaborarii loiale intre institutii.

Citeste si: Dorneanu spune de ce trebuia Kovesi sa se duca in Parlament: Macar din respect fata de "autoritatea suprema"

CCR ii atrage atentia lui Lazat ca ar fi trebuit sa o sanctioneze pe Kovesi

In ce priveste decizia privind inexistenta unui conflict Parlament - PICCJ generat de refuzul procurorului general Augustin Lazar de a o sanctiona pe sefa DNA, Laura Codruta Kovesi, pentru neprezentarea in fata Comisiei de ancheta, Curtea arata ca Lazar ar fi putut totusi sa o sanctioneze pe Kovesi.

"Curtea constata ca nu exista un conflict juridic de natura constitutionala intre Parlamentul Romaniei, pe de o parte, si Ministerul Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, pe de alta parte, generat de refuzul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie de a exercita actiunea disciplinara impotriva procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie pentru neprezentarea in fata Comisiei speciale de ancheta a Senatului si Camerei Deputatilor pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential", se precizeaza in motivarea deciziei CCR la sesizarile presedintilor celor doua Camere, citata de Mediafax.

Curtea a retinut faptul ca, "in realitate", ceea ce se imputa procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este refuzul de a exercita actiunea disciplinara impotriva Procurorului sef al Directiei Nationale Anticoruptie, aflat in subordinea sa.

Curtea mentioneaza ca posibilitatea sesizarii conducatorului institutiei in vederea aplicarii prevederilor regulamentelor de organizare si functionare a institutiei respective pentru a aplica, daca apreciaza ca justificat, prin propriile acte de autoritate, sanctiunile prevazute de lege nu este incidenta decat in cazul persoanelor citate la Comisia de ancheta.

"Or, asa cum s-a retinut in prealabil, procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie face parte din categoria persoanelor invitate, iar nu citate", subliniaza CCR in motivarea sa.

Livia Stanciu spune ca s-a incalcat Constitutia si la infiintarea, si in functionarea comisiei

Judecatorul Livia Stanciu considera, intr-o opinie separata, ca au existat incalcari ale Constitutiei in ceea ce priveste constituirea si functionarea Comisiei speciale de ancheta privind alegerile prezidentiale din 2009, potrivit motivarii deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei din 3 octombrie, prin care s-a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, generat de refuzul procurorului sef al DNA de a se prezenta la audieri.

"Prin atributiile si procedurile urmate, Comisia speciala de ancheta parlamentara s-a plasat in afara Constitutiei, hotararea de infiintare a acesteia contravenind, prin continutul sau normativ, Legii fundamentale si normelor statului de drept consacrate prin Constitutie. (...)

Comisia speciala de ancheta parlamentara nu se putea substitui activitatii ce se deruleaza in cadrul unei anchete penale efectuate de parchet, ancheta care a stabilit (...) ca, din coroborarea probelor administrate, nu s-a decelat niciun element/indiciu de natura sa conduca la presupunerea rezonabila ca s-ar fi incercat/initiat de catre persoanele nominalizate acte/actiuni ce ar intersecta sfera ilicitului penal", se arata in opinia separata, citata de Agerpres.

Livia Stanciu sustine, invocand o decizie anterioara a CCR, ca Laura Codruta Kovesi nu putea fi invitata pentru a fi audiata in comisie in calitatea sa de magistrat, ci doar in calitate de cetatean al Romaniei.

"Doamna Laura Codruta Kovesi nu putea fi invitata (...) nici in virtutea calitatii pe care aceasta o detinuse in anul 2009, data la care a avut loc evenimentul investigat, si nici in virtutea calitatii de procuror sef al DNA, pentru ca invitatia in astfel de calitati a reprezentantilor unor autoritati publice ce nu se afla sub control parlamentar trebuie sa se circumscrie (...) 'lamuririi unor chestiuni de interes public ce vizeaza problemele sistemice cu care aceste institutii se confrunta (...) ' si nu pentru lamurirea unor chestiuni legate de suspiciuni referitoare la o eventuala implicare intr-un proces electoral in desfasurare a reprezentantilor unor astfel de autoritati publice, acest gen de verificari facand obiectul doar a unei anchete penale a procurorului - ceea ce s-a si realizat in cauza de catre parchet - si nu a unei anchete parlamentare", precizeaza Livia Stanciu.

In opinia sa, CCR ar fi trebuit sa constate ca nu a existat un conflict de natura constitutionala generat de refuzul Laurei Codruta Kovesi, in calitate de cetatean, de a se prezenta in fata Comisiei speciale de ancheta pentru verificarea aspectelor ce tin de organizarea alegerilor din 2009 si de rezultatul scrutinului prezidential.

Au fost inca doua opinii separate

Opinii separate au mai avut judecatorii constitutionali Mircea Stefan Minea si Simona-Maya Teodoroiu.

Mircea Stefan Minea a apreciat ca nu poate fi stabilita nicio legatura intre presupuse fapte petrecute in anul 2009 si DNA, institutia pe care o conduce in prezent Laura Codruta Kovesi.

La randul sau, Simona-Maya Teodoroiu a mentionat ca cererile privind constatarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Ministerul Public, determinat, intre altele, de refuzul procurorului sef al DNA de a se prezenta in fata Comisiei de ancheta, ar fi trebuit respinse "in principal ca inadmisibile si in subsidiar ca neintemeiate".